Marta Kos, o politiciană și diplomată de 59 de ani din Slovenia, a fost propusă în postul de comisar cu extinderea - urmând să fie, dacă va fi aprobată, persoana-cheie pentru eforturile Moldovei și Ucrainei - ca și altor țări candidate - de a adera la UE.
Kos a fost a doua propunere a slovenilor pentru un post de comisar. În prima fază, Ljubljana propusese un bărbat, pe Tomaz Vesel, iar Ursula von der Leyen a insistat că ar avea nevoie de o femeie, pentru a păstra echilibrul de gen al Comisiei.
De aceea, numele lui Kos a fost trecut pe lista noilor comisari cu asterisc, pentru că formal ea încă nu a primit acceptul parlamentului din țara sa.
Este de așteptat ca Marta Kos, care vine dintr-o fostă republică iugoslavă, să acorde mare atenție țărilor din Balcanii de Vest care așteaptă de multă vreme la poarta clubului occidental.
Marți, von der Leyen și-a exprimat încrederea că ea va primi cu bine aprobarea din partea comisiei parlamentare slovene, înainte să „meargă” și la votul din Parlamentul European.
În Comisia actuală, portofoliul extinderii i-a revenit maghiarului Oliver Varhely. În cea nouă, el va fi comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
Von der Leyen a numit-o pe spaniola Teresa Ribera în funcția de comisar antitrust, în timp ce Kaja Kallas, fosta prim-ministră din Estonia, va fi responsabilă cu politica externă.
Lituanianul Andrius Kubilius va fi primul comisar pentru apărare al UE - un nou rol menit să consolideze capacitatea europeană de producție militară în fața agresiunii ruse în flancul estic al Europei.
Comisia, amintește Reuters, este cea mai puternică instituție din cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Ea are puterea de a propune noi legi europene, de a bloca fuziunile între companii și de a semna acorduri de liber schimb.
Fiecare stat membru al UE va avea un loc la masa Comisiei, un rol comparabil cu cel al unui ministru guvernamental, deși ponderea sa politică variază foarte mult în funcție de portofoliu.
Pe lista comisarilor UE se mai află ministrul francez de externe Stephane Sejourne, responsabil cu strategia industrială, în timp ce slovacul Maros Sefcovic va supraveghea politicile comerciale.
Toți candidații vor fi audiați de deputații din Parlamentul European, care trebuie să aprobe nominalizarea lor.
Presa anticipează că va trece prin legislativ cel mai greu italianul de extremă-dreapta Raffaele Fitto, numit vicepreședinte pentru coeziune și reforme.
Anunțarea Comisiei a fost precedată de tensiuni, mai ales legate de propunerile franceze.
Luni, comisarul francez Thierry Breton, care urma să revină pentru un al doilea mandat la Bruxelles, și-a dat demisia. El spune că von der Leyen a încercat să convingă guvernul francez să nominalizeze pe altcineva, deși Breton fusese anunțat ca opțiune a Franței de la bun început.
- Te-ar putea interesa și: Durerile facerii Comisiei Europene. Propunerea franceză, Thierry Breton, demisionează cu nervi
Românca Roxana Mînzatu a fost propusă să preia portofoliul muncii în noua Comisie Europeană, odată cu titlul de vicepreședintă. Ea are 44 de ani și este europarlamentar din partea Partidului Social Democrat începând din iunie 2024.
A fost președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016.
Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
În perioada iunie-octombrie 2019, ea a fost și ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Viorica Dăncilă.
Potrivit CV-ului, Roxana Mînzatu este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002). A făcut un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te