Sancțiunile împotriva Băncii centrale ar putea falimenta întregul sistem financiar rusesc (Panorama.ro)

Site-ul panorama.ro a făcut o analiză la cald a principalelor efecte asupra atitudinii statelor occidentale după invazia rusă în Ucraina.

Sancțiunile împotriva Băncii centrale ar putea falimenta întregul sistem financiar rusesc (Panorama.ro)

Alina Mărculescu Matiș și Andrei-Luca Popescu iau în calcul premiera absolută a finanțării de către Uniunea Europeană a achizițiilor și livrărilor de armamente și echipament militar către o țară aflată sub asediu, dar mai ales repoziționarea „extrem de importantă” a Germaniei. Nu doar că trimite acum în Ucraina 1.000 de armamente anti-tanc și 500 de rachete sol-aer Stinger, dar Germania a permis și Olandei și Estoniei să trimită ucrainenilor armament german. Un alt efect important este apoi organizarea de masive proteste anti-război în Rusia, pentru care membrii Parlamentului german s-au ridicat în picioare și au aplaudat curajul protestatarilor. Dar poate cel mai util segment din această analiză din panorama.ro este explicarea efectelor de proporții pe care le au și le vor avea progresiv sancțiunile occidentale asupra economiei Rusiei : rușii fac cozi imense la bancomate, retragerile de cash fiind foarte periculoase pentru bănci ; sistemul rusesc alternativ la SWIFT nu i-ar permite decât maximum 20% din tranzacțiile necesare și, oricum, nu poate intra în funcțiune imediat. Blocarea tranzacțiilor și activelor Băncii Centrale a Rusiei se traduce prin blocarea accesului la jumătate din rezerva valutară a Federației, partea păstrată în dolari. „Sancțiunile împotriva băncii centrale sunt o armă atât de devastatoare, încât singura întrebare acum este dacă nu cumva ar putea face mai mult rău decât își doresc, de fapt, statele occidentale. Aceste sancțiuni ar putea falimenta întregul sistem financiar rusesc și transforma rubla într-o monedă fără valoare”, scrie panorama, citând experți americani. În fine, o mișcare cu totul nouă e chiar punerea în discuție a aderării în regim special a Ucrainei la Uniunea Europeană.

În analiza sa de pe G4Media, Dan Tăpălagă găsește și posibile motivații economice ale lui Vladimir Putin pentru decizia de a ataca Ucraina : ar fi înțeles că „petrolul și gazul rusesc nu vor mai avea o căutare la fel de mare și un preț la fel de bun în viitoarea Europă verde, care până în 2050, adică peste foarte puțin timp la scara istoriei, se va elibera complet de hidrocarburile rusești”. Putin ar fi avut două variante : să schimbe din temelii economia țării sale sau să declare război lumii occidentale. A ales calea scurtă, aceasta din urmă. Ce propune el rușilor este o întoarcere în trecut, pe care în mod evident, aceștia nu o vor. Valorile rușilor de azi sunt mult mai aproape de Occident decât și-a imaginat liderul de la Kremlin, scrie Dan Tăpălagă.

Silviu Nate își croiește articolul de pe contributors explorând ipoteza în care, totuși, Rusia ar învinge Ucraina. Pericolul ar fi de evaluat recitind planurile de federalizare fluturate de Alexandr Dughin. Miza pe revizionismul latent al multor state este una din convingerile secrete ale lui Putin, dar europenii ar trebui să fie atenți, exact din această perspectivă, la foarte recentele contacte dintre liderii ungar și sârb cu Vladimir Putin, întrevederi despre al căror conținut se știe foarte puțin.