Un comunicat difuzat miercuri seara de președinția de la Chișinău spune că cei doi au discutat la telefon despre „situația umanitară” din stânga Nistrului unde „mii de oameni se confruntă cu lipsa căldurii, a luminii și, în unele cazuri, a accesului la apă potabilă, în condiții de frig și dificultăți economice”.
Comunicatul pune criza pe seama concernului rus de stat Gazprom, despre care spune că a oprit livrările „contrar obligațiilor contractuale”.
„Am convenit să conlucrăm pentru a găsi soluții care să prevină suferințe pe mai departe și să protejăm oamenii de folosirea energiei ca armă de către Rusia”, a scris președinta Sandu într-o postare separată pe X.
La 1 ianuarie, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit, iar guvernul de la Chișinău spune că furnizorul rus a respins propunerea sa de a trimite gaze regiunii secesioniste pe o rută ocolitoare.
Administrația de la Tiraspol, care ar fi respins și oferte de ajutor din partea Chișinăului, a spus la 8 ianuarie că ar mai avea rezerve de gaze pentru strictul necesar - ca încălzirea spitalelor și gătitul mâncării în blocurile de locuit multietajate - până la sfârșitul lunii. Dar rezervele de cărbune la care a trecut centrala termoelectrică MGRES pentru a produce strictul necesar de curent electric se epuizează mai repede decât se anticipase.
Comunicatul președinției de la Chișinău arată că Sandu și Zelenski „au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”, se spune în comunicatul președinției de la Chișinău.
Într-o postare separată pe X, președintele ucrainean a scris că Ucraina „este gata să ofere ajutor”. Zelenski a exprimat un punct de vedere similar cu al autorităților de la Chișinău asupra originei crizei, spunând că aceasta reprezintă „o încercare clară a Rusiei pentru a manipula resursele energetice împotriva conducerii Moldovei”.
„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.
Oprirea livrărilor rusești în regiunea transnistreană, la expirarea unui vechi contract de tranzit prin Ucraina, a dus la oprirea producției de curent electric pe gaze la centrala MGRES din stânga Nistrului, forțând Republica Moldova să recurgă la importuri de energie electrică mai scumpă din România pentru a acoperi consumul din dreapta Nistrului.
Importul principal se face prin linii de înaltă tensiune care trec prin Ucraina, existând riscul unor întreruperi din cauza bombardamentelor rusești asupra sistemului energetic ucrainean.
De asemenea, energia electrică s-a scumpit puternic pentru consumatorii moldoveni la începutul unui an electoral, iar opoziția pro-rusă de la Chișinău folosește acest lucru pentru a critica autoritățile, chiar dacă guvernul a anunțat compensații pentru populație, sprijinite de Uniunea Europeană.
Șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, și-a reafirmat „solidaritatea neclintită” cu R. Moldova, marți, spunând că „datorită sprijinului UE, Moldova rămâne rezilientă”.
Președinta Maia Sandu care a câștigat un nou mandat în noiembrie 2024 se pregătește împreună cu aliați ei din partidul de guvernământ PAS de alegere parlamentare, care pot avea loc în vara sau toamna lui 2025.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te