„Rusia continuă să folosească gazul ca armă, și Moldova este din nou o țintă a războiului hibrid al acesteia. Datorită sprijinului UE, Moldova rămâne rezilientă și bine conectată la rețelele energetice europene”, a scris Kallas pe X, marți seara, după o discuție cu premierul de la Chișinău, Dorin Recean.
Solidaritate europeană
O declarație comună în sprijinul Republicii Moldova au adoptat, tot pe 7 ianuarie, șefii diplomațiilor din țările nordice și baltice.
Miniștrii de externe din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda afirmă că vor colabora cu Comisia Europeană și cu alți parteneri-cheie pentru a fi pregătiți să intensifice asistența internațională acordată Moldovei.
„Ne menținem angajamentul ferm de a sprijini Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și în avansarea reformei sectorului său energetic”, se spune în declarația comună.
Decizia Gazprom de a înceta livrările de gaze către Moldova începând cu 1 ianuarie are drept scop subminarea stabilității politice și economice a țării, au mai afirmat miniștrii de externe.
Totodată, ei au felicitat autoritățile moldovene pentru măsurile pe care le-au luat, în aceste circumstanțe dificile, ca să asigure stabilitatea aprovizionării cu gaze și electricitate.
După ce acordul de tranzit prin Ucraina a expirat pe 1 ianuarie, concernul rus Gazprom a refuzat să livreze gaze naturale în regiunea transnistreană prin rute alternative. Moscova pretinde de la Chișinău o datorie istorică de 700 de milioane de dolari, pe care guvernul moldovean nu o recunoaște, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional. Malul drept al Nistrului nu mai depinde de gazele rusești din decembrie 2022, însă regiunea separatistă, controlată de Moscova, depinde în totalitate de Gazprom, care i-a livrat gaze „gratis” timp de trei decenii, acumulând datorii de peste 11 miliarde de dolari.
UE îndeamnă Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul
Sute de mii de oameni din Transnistria au rămas fără încălzire și apă caldă în toiul iernii, având curent electric doar la anumite ore, după sistarea livrărilor de gaze rusești.
Chișinăul spune că a propus întreprinderilor energetice din regiune „asistență tehnică și comercială” pentru procurarea energiei și gazelor, însă acestea au respins oferta, pe motiv că prețurile de la bursele europene sunt prea „mari și instabile”. Tiraspolul a respins și propunerile de ajutoare umanitare venite de la autoritățile moldovene și partenerii săi de dezvoltare, mai spune Chișinăul.
- Te-ar putea interesa și: Centrala de la Cuciurgan nu va putea importa cărbuni după ce-și va arde stocurile
Comisia Europeană - reprezentanții căreia ar urma să discute la finele acestei săptămâni cu oficialii moldoveni despre criza energetică - a îndemnat administrația de la Tiraspol să coopereze cu Chișinăul.
„Înțelegem că guvernul moldovean a oferit deja Transnistriei energie și, de asemenea, asistență umanitară, care nu au fost acceptate până acum”, a declarat Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru afaceri externe, citată de Politico.
Hipper a răspuns astfel unei întrebări de la Politico, după ce ziarul a publicat zilele trecute o corespondență care dezvăluie că liderii pro-Kremlin de la Tiraspol ar fi refuzat ofertele autorităților constituționale de la Chișinău de a furniza gaze și energie de pe piața europeană, precum și propunerile de ajutor umanitar.
„Încurajăm Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul pentru a aborda situația în interesul populației locale”, a declarat Hipper.
Moldova acuză Tiraspolul și Moscova de dezinformare
Cu toate acestea, liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a susținut că nu ar fi primit nicio propunere de sprijin. La unison cu liderul separatist, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a acuzat Chișinăul, Kievul și Occidentul de declanșarea unei crize umanitare în Transnistria.
La rândul lor, autoritățile moldovene au acuzat Moscova și Tiraspolul de ceea ce au numit „dezinformare periculoasă” în privința crizei energetice, i-ar ministerul de externe l-a convocat pentru explicații pe reprezentantul ambasadei ruse.
„Condamnăm categoric afirmațiile false, menite să dezbine societatea din Republica Moldova și să camufleze adevărata origine a crizei energetice din regiunea transnistreană. Este o încercare cinică de a manipula opinia publică și de a transfera vina asupra Chișinăului sau a Kievului, în timp ce adevărata responsabilitate aparține exclusiv Moscovei”, a declarat, la 7 ianuarie, ministerul moldovean de externe.
Și Biroul politici de reintegrare a difuzat un comentariu în care constată „intensificarea retoricii și acțiunilor anti-moldovenești ale Moscovei și Tiraspolului”.
„Ținem să specificăm că, contrar afirmațiilor făcute de Vadim Krasnoselski, Chișinăul a venit cu propuneri, inclusiv adresări în scris, către Tiraspol, în care se specifica clar disponibilitatea Guvernului Republicii Moldova de a-și ajuta cetățenii din raionale de est și de a stabili un mecanism de dialog cu cei din Tiraspol în acest sens. Răspunsul a fost unul de respingere totală a acestor oferte”, se spune în comentariul citat.
- Te-ar putea interesa și: Cum se descurcă locuitorii regiunii transnistrene fără gaz, căldură și apă caldă. Mărturiile unor localnici
Între timp, Moscova a continuat să lanseze acuzații la adresa Chișinăului. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pentru „Sputnik” pe 8 ianuarie că Republica Moldova ar „bloca” livrările de energie în regiunea transnistreană. „Este o bătaie de joc”, a spus ea, acuzând totodată și Occidentul că, sub lozinci democratice, ar încerca să rezolve „probleme geopolitice”.
Criza energetică și mizele Kremlinului
Autoritățile de la Chișinău consideră că provocarea crizei energetice de către Rusia ar avea legătură și cu viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă, miza Moscovei fiind provocarea instabilității și a nemulțumirilor sociale, și înlocuirea actualei guvernării pro-europene cu una pro-Kremlin.
Premierul Dorin Recean a acuzat recent forțele politice pro-ruse din Moldova de „trădare”, în particular pe socialiști, care au cerut reluarea discuțiilor cu Gazprom în legătură cu pretinsele datorii istorice.
În condițiile în care Moscova ar putea relua oricând livrarea gratuită de gaze către Transnistria, pretinzând că a „salvat” regiunea pe care o controlează de o catastrofă umanitară, Chișinăul nu a exclus că un rol esențial în depășirea crizei l-ar putea avea Ucraina.
Premierul Dorin Recean a declarat pentru publicația ucraineană „Evropeiska Pravda” pe 6 ianuarie că nu a cerut sprijin Kievului, însă îl va accepta cu bucurie, dacă un asemenea sprijin va fi oferit.
„Suntem în comunicare permanentă cu Kievul. Nu am cerut Kievului nici un ajutor în acest sens, dar (am fi de acord) dacă Kievul ar oferi ajutor... De exemplu, livrările de cărbune sunt posibile, dacă există o cerere în acest sens din partea regiunii transnistrene, din partea conducerii centralei electrice din Cuciurgan (în Transnistria)”, a spus premierul Dorin Recean.
- 📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
