Se împlinesc, pe 4 iunie, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, unul din tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial care însă pentru Ungaria modernă este un traumatism istoric, pentru că a consfințit pierderea a două treimi din teritoriul administrat de Budapesta în timpul Dublei Monarhii (Monarhia austro-ungară). Tratatul de la Trianon a consfințit și trecerea la statele succesoare, între care România, a 63% din populația regiunii administrate înainte de Război de Budapesta, alcătuită, în mare parte din etnici ne-maghiari.
În baza Tratatului de la Trianon s-au stabilit noile granițe ale Ungariei, implicit a fost recunoscută diplomatic Marea Unire a României din 1918, unirea Basarabiei, Bucovinei și ulterior a Transilvaniei cu Regatul României.
Mai multe: 1918-2018: o istorie necunoscută a CENTENARULUI
Istoricul român Lucian Boia
Într-un interviu cu Europa Liberă, istoricul român Lucian Boia atrage atenția că prin Tratatul de la Trianon, „ce au câștigat românii, au pierdut ungurii” și îndeamnă la o interpretare în cheie europeană a evenimentelor de acum 100 de ani: „Ar fi normal să privim lucrurile dintr-o perspectivă europeană și să nu ne isterizăm din cauza acestui subiect, pentru că aceste lucruri nu privesc viitorul: istoria nu merge îndărăt, nu putem să ne întoarcem în trecut și să-l schimbăm. Istoria merge înainte, Transilvania e mult mai românească decât a fost inițial și avem de ce să privim spre viitor.
Dacă UE va fi o construcție de succes se vor șterge frontierele dintre statele membre, diversele provincii vor deveni autonome, dar evident lucrurile nu se vor întoarce la monarhia austro-ungară”.