Acest articol include un sondaj, mergi direct la el.
Noul parc cu o putere instalată de 30 MW și un set de baterii pentru stocarea energiei de 60 de MWh urmează a fi construit în localitatea Vadul lui Vodă din municipiul Chișinău, Ministerul Energiei anunțând la 29 mai că a inițiat procedurile de aprobare a construcției.
Cu doar o lună mai devreme, pe 30 aprilie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, tăia panglica altui sistem de stocare a energiei la cel mai mare parc fotovoltaic construit vreodată în R. Moldova, care este amplasat pe 96 de hectare în comuna Rădeni, pe dealul care domină la nord-est orașul Strășeni.
Dependentă până recent de livrările de gaze rusești, inclusiv pentru producția curentului electric la centrala MGRES din stânga Nistrului care îi acoperea 70-80% din consum, R. Moldova a înregistrat în ultimii ani una din cele mai rapide creșteri ale capacităților de producție a energiei regenerabile.
De la aproape zero în 2020, și-a mărit această capacitate la 1.023 MW în aprilie 2026, ajungând să-și poată acoperi astfel 25% din consum, mai ales datorită centralelor solare (fotovoltaice), potrivit datelor Ministerului Energiei.
Prioritatea acum sunt bateriile care să permită stocarea în volum mare a energiei produse în orele cu generare ridicată pentru a fi livrată în rețea în orele de consum maxim.
Numai că R. Moldova își crește aceste capacități, cumpărând tehnologie din China, într-un moment în care UE a avertizat că este o tehnologie riscantă, făcând deja primii pași pentru a restricționa achizițiile de tehnologie chineză în domeniul energiei.
◉ SONDAJ
„Creierul” chinez al proiectelor energetice moldovene
Cu o putere inclusă de 50 de MW și baterii de 60 de MWh, sistemul de stocare a energiei de la Rădeni, Strășeni, inaugurat la sfârșit de aprilie de ministrul Junghietu a fost construit de firma Zaw Energy cu investiții ale companiilor Lumina Noastră, GS Blue Electric și Kaliope Energy.
Fondată în 2016, Zaw Energy deține un portofoliu de proiecte de 100 MW aflați în operare în R. Moldova, dar se poziționează și printre principalii operatori locali de proiectare, achiziție și execuție în domeniul energiei regenerabile.
Compania indică pe site-ul său faptul că are doi parteneri chinezi și că utilizează în proiectele sale panouri fotovoltaice de la Jinko Solar și invertoare de la Huawei. Ultima companie este însă și ținta principală a îngrijorărilor europene.
La începutul lunii mai, Comisia Europeană a spus că va bloca din noiembrie 2026 achizițiile de tehnologie solară chineză din fonduri europene, în urma unor îngrijorări primite din țări membre în legătură cu invertoarele ca cele de la Huawei.
O componentă-cheie a centralelor fotovoltaice sau eoliene, invertoarele transformă curentul continuu produs de ele în curent alternativ folosit în rețeaua electrică, fiind considerate și „creierele” acestor sisteme.
Conectate la internet, ele pot fi accesate de la distanță pentru operațiuni de mentenanță și actualizări software însă experții în securitate cibernetică avertizează că hackeri sau actori statali ostili le pot folosi pentru a cauza pene masive de curent la nivelul unei țări întregi.
Conducerea Chinei a protestat împotriva planurilor Comisiei Europene, iar Huawei a declarat că „orice propunere legislativă menită să limiteze sau să excludă furnizorii din afara UE pe baza țării de origine, în loc să se bazeze pe dovezi concrete și standarde tehnice, încalcă principiile juridice fundamentale ale UE privind echitatea, nediscriminarea și proporționalitatea”.
Cea mai mare parte a energiei regenerabile produse în R. Moldova revine parcurilor fotovoltaice, iar turbinele eoliene rămân deocamdată rare. În imagine - turbine pe un deal la Trușeni
„Scopul scuză mijloacele”
Reprezentantul companiei Lumina Noastră, Dumitru Plămădeală, a spus Europei Libere că tehnologia chineză „este mai avansată, prețul este rezonabil, iar termenii de livrare sunt mai convenabili” ceea ce face ca alternativele europene să fie „necompetitive”.
Investiții mai costisitoare ar prelungi termenul de recuperare a cheltuielilor de către invertitorii centralelor fotovoltaice și ar duce la un tarif mai mare pentru populație. „Aici deja scopul scuză mijloacele”, spune Plămădeală.
Dumitru Plămădeală și familia la lansarea unui sistem de baterii de stocare a energiei la parcul fotovoltaic din Rădeni, pe 30 aprilie 2026
În afară de centrala de la Rădeni unde este investitor, compania Lumina Noastră este și administrator al altor patru parcuri fotovoltaice mari, inclusiv parcul de la Negureni, Telenești, spunând pe site-ul său că folosește invertoarele Huawei în mai multe din aceste proiecte.
Plămădeală dă asigurări că Lumina Noastră a luat măsuri pentru a-și securiza centralele inclusiv cu ajutorul unor softuri locale, pe lângă cele chineze. „Am integrat un alt soft la nivelul doi care gestionează toate activele. Lor [producătorilor chinezi n.r.] le dăm acces doar în cazul în care facem o mentenanță, (...) un update sau suport tehnic (...). Dar, în principiu, rețeaua este întotdeauna închisă. Nu o poate accesa cineva decât noi, pe intern”, asigură Plămădeală.
O investiție într-o centrală solară sau eoliană de mare capacitate necesită investiții de zeci de milioane de euro. Pentru a reduce riscurile și a face atractivă investiția, guvernul a elaborat un mecanism prin care garantează că va achiziționa la tarife stabile energia produsă de aceste centrale timp de 15 ani de la punerea lor în funcțiune.
Garanțiile le sunt oferite celor care obțin prin licitație statutul de „producător eligibil mare”, iar o primă licitație de acest fel a avut loc în iunie 2025. Printre câștigători s-a numărat și un consorțiu reprezentat de compania Lumina Noastră, cu șapte proiecte de centrale fotovoltaice și eoliene.
Licitația din 2025 nu a inclus, printre criterii, garanții de securitate cibernetică. Dar participanții la o licitație nouă, care se încheie în iunie 2026, ar trebui să prezinte și asemenea măsuri, a spus Europei Libere ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu (centru), alături de echipa companiei Lumina Noastră, la parcul fotovoltaic de la Rădeni, în iulie 2025, într-o fotografie publicată de o reprezentantă a companiei pe pagina sa de Facebook
„Majoritatea e de la chinezi”
Se poate stabili o relație direct proporțională între dezvoltarea centralelor solare din R. Moldova și importurile de „tehnologie verde” din China.
Datele organizației EMBER, un think tank internațional din domeniul tranziției la energia verde, arată că importul de panouri solare al Republicii Moldova din China s-a dublat în 2022 față de anul precedent, iar în 2023 și 2024 aceste importuri au explodat.
Analizate de Europa, aceste date arată că numai în 2024, au fost importate peste 100 de mii de panouri solare, cu o capacitate totală de 59,65 MW și o valoare de aproape 7 milioane de dolari SUA.
În 2025 și prima parte a anului 2026, importul de panouri a descrescut, dar a început să crească exponențial importul de baterii pentru stocarea energiei, mai arată datele EMBER analizate de noi.
Această evoluție reflectă situația din teren, unde capacitatea de producție a energiei solare crescuse mult, iar cea de stocare – foarte puțin, ducând la o criză în sectorul regenerabilelor. Dar datele pentru aprilie 2026 publicate de Ministerul Energiei sugerează o ameliorare a situației care urmează tendința importurilor de baterii.
Fostul ministru al Energiei din perioada 2023 - 2024, Victor Parlicov, spune că „majoritatea” echipamentelor pentru producție energiei regenerabile instalate în R. Moldova sunt de producție chinezească, însă adaugă că această situație nu este specifică doar pentru R. Moldova.
„E cam peste tot, inclusiv în majoritatea țărilor UE”, a spus Parlicov într-o discuție cu Europa Liberă.
China, explică expertul, a ajuns lider mondial la producția și exportul de tehnologie în domeniul energiei regenerabile în urma unor politici economice „de zeci de ani” în care și-a dezvoltat „exploatarea minereurilor rare”, în timp ce UE și Statele Unite „au redus sau exploatarea propriilor resurse, mai ales din considerente ecologice”.
Utilajele europene, deși mai performante, sunt mai scumpe, spune Parlicov, repetând observația lui Dumitru Plămădeală de la Lumina Noastră că folosirea lor duce la prețuri mai mari și „o povară” pentru consumatorii de energie electrică.
Experți europeni citați de Deutsche Welle spun că, cel puțin în cazul invertoarelor, producătorii din UE au posibilitatea de a-și crește capacitățile de producție în doar câteva luni, până la nivelul necesar pentru a acoperi cererea, estimând că echipamentele fabricate în UE ar fi cu 2% mai scumpe decât alternativele chinezești.
„Securitatea costă”
Afirmația din intertitlul de mai sus aparține expertului în energetică Sergiu Tofilat pentru care nu este vorba doar de securitatea cibernetică, ci de „situații în care China ar putea face uz de poziția sa dominantă”.
„Dacă majoritatea echipamentelor tale care produc energie sunt fabricate în China, de un singur furnizor, atunci el are pârghii serioase să-ți influențeze situația politică”, a spus Tofilat într-o discuție cu Europa Liberă.
„Nu-i place ce faci, nu-ți livrează echipamente, ai rămas fără energie”, continuă Tofilat, iar observația sa legată de dependența de tehnologia chineză evocă o situație foarte cunoscută Republicii Moldova cu numai câțiva ani în urmă, când era încă dependentă de livrările de gaze ale concernului rus de stat Gazprom.
Riscurile trebuie evaluate și gestionate din timp, iar sursele diversificate, așa încât „să nu așteptăm până o să ne cadă drobul de sare în cap”.
Este de acord că R. Moldova nu-și poate „permite” să intervină cu politici naționale în ceea ce privește importul de tehnologie chineză, dar spune că trebuie să se alinieze la politicile și cerințele UE pe măsură ce acestea vor fi elaborate.
Comentând îngrijorările UE despre invertoarele chinezești, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus Europei Libere că acestea nu sunt pentru el o noutate și că „așteaptă cu interes o comunicare ulterioară” cu Comisia Europeană pentru a vedea „care dintre tehnologiile sau furnizorii de tehnologie din China ar prezenta riscuri”.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu (centru), tăind panglica la lansarea sistemului de stocare a energiei electrice, la Rădeni, Strășeni, pe 30 aprilie 2026
Junghietu recunoaște că prețurile cerute de autorități la licitația din 2025 pentru statutul de „producător eligibil mare” au încurajat investitorii să propună proiecte bazându-se pe tehnologii chinezești. Dar în licitația de anul acesta sunt luate în calcul îngrijorările privind securitatea, care sunt „o prioritate”.
„În același timp, urmărim cu interes și dezvoltările sau producțiile europene (...), dar și competitivitatea. Pentru că aici este și aspectul la care UE trebuie să lucreze așa încât produsele europene să fie competitive pe piață și noi să avem acces la ele”, a spus Junghietu.
Pentru moment însă alternativa este vagă, iar colegul de guvern al ministrului Junghietu, vicepremierul și ministrul de Externe Mihai Popșoi s-a înțeles cu autoritățile chineze în timpul unei vizite rare la Beijing la sfârșitul lunii mai să examineze proiecte comune în domeniul producției și stocării de energie regenerabilă.
Iar majoritatea parlamentară de la Chișinău, sprijinită de deputați ai opoziției, a aprobat în prima lectură, pe 28 mai, o inițiativă legislativă propusă de Ministerul Energiei pentru a elimina taxele vamale de 8% la importul echipamentelor de energie eoliană și de 5% la importul de baterii pentru stocarea energiei din surse regenerabile și pentru restituiri de TVA firmelor care investesc în sisteme de stocare a energiei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te