Proiectul de lege, care a adunat peste 26 de susținători democrați și republicani, a căpătat o semnificație politică sporită după moartea subită, survenită în weekend, a senatorului Lindsey Graham din Carolina de Sud, unul din principalii săi autori.
Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a cerut votarea imediată a proiectului „în onoarea lui Lindsey”, iar liderul majorității republicane din Senat, John Thune, s-a declarat optimist că acest lucru se va întâmpla.
Proiectul reprezintă punctul culminant al unor negocieri bipartizane care au durat mai bine de un an. Cu doar o zi înainte de decesul său, Graham a anunțat că, după luni de discuții, parlamentarii au ajuns la un acord cu Casa Albă în privința unor prevederi-cheie.
Potrivit colegilor săi, Graham se întorsese din Ucraina cu puțin timp înainte să moară și discutase cu președintele SUA, Donald Trump, despre pachetul de sancțiuni, exprimându-și optimismul că administrația era în sfârșit de acord.
„Era absolut încântat”, a declarat senatorul democrat Richard Blumenthal din Connecticut, principalul partener democrat al lui Graham în elaborarea proiectului de lege, referindu-se la ultima lor conversație. „Nu l-am auzit niciodată atât de exuberant.”
Blumenthal a declarat că susține ideea ca legea să poarte numele lui Graham, numind-o „parte a moștenirii sale”.
Senatorul american Richard Blumenthal (imagine de arhivă)
Taxe pentru top 5 cumpărători de energie din Rusia
Proiectul de lege revizuit modifică în mod semnificativ o propunere anterioară care a stârnit critici din partea parlamentarilor și a aliaților SUA cu privire la amploarea măsurilor tarifare.
În loc să impună un tarif general de 500% pentru toate țările care procură energie din Rusia, noua versiune prevede taxe de până la 100% pentru primii cinci cumpărători de petrol și gaze naturale rusești, grup din care, potrivit inițiatorilor, fac parte China și India.
Legislația prevede, de asemenea, scutiri pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile anuale de gaze naturale ale Rusiei, cu condiția ca acestea să ia „măsuri semnificative” pentru a-și reduce dependența de energia rusă.
Susținătorii spun că modificările au fost concepute pentru a reduce consecințele economice neintenționate asupra aliaților SUA, menținând totodată presiunea asupra celei mai importante surse de venit a Kremlinului.
„Marea majoritate a veniturilor Rusiei, folosite în special pentru războiul de agresiune din Ucraina, provine din exporturile de petrol și gaze rusești”, a declarat un consilier al Senatului, descriind proiectul ca fiind conceput special pentru a viza acest sector.
Pe lângă tarife, proiectul de lege impune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a unor lideri politici și militari de rang înalt, a întreprinderilor de stat, instituțiilor financiare, proiectelor energetice, oligarhilor și companiilor străine care susțin baza industrială de apărare a Rusiei.
De asemenea, acesta extinde sancțiunile împotriva așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, formată din petroliere învechite, care și-au schimbat pavilionul, și care sunt folosite pentru a ocoli restricțiile existente asupra exporturilor de energie rusești.
În comparație cu versiunile anterioare, noua legislație elimină, de asemenea, formulările ce condiționau sancțiunile de participarea Rusiei la negocierile de pace, transformând multe din aceste sancțiuni în măsuri obligatorii.
Flexibilitatea Casei Albe - cheia compromisului
Un element esențial al negocierilor cu administrația Trump a fost păstrarea unei marje de manevră pentru președinte.
Noua versiune îi permite președintelui să acorde derogări de la sancțiuni în anumite circumstanțe - prevedere ce reflectă preocuparea Casei Albe ca puterea executivă să dispună de libertate de acțiune atunci când aceasta servește intereselor naționale ale SUA.
În același timp, negociatorii democrați au obținut prevederi de supraveghere mai stricte, care obligă administrația să informeze Congresul și să justifice orice derogare de la sancțiuni.
Compromisul a venit în urma unor negocieri care au durat luni de zile și la care au participat Graham, Blumenthal, senatoarea democrată Jeanne Shaheen din New Hampshire, precum și înalți oficiali ai administrației, printre care și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
Pe 14 iulie, Trump a declarat că proiectul de lege are „șanse bune” să fie adoptat, deși a sugerat adăugarea unor sancțiuni împotriva Iranului și a Hezbollah. Blumenthal s-a opus reluării negocierilor, afirmând că proiectul de lege beneficia deja de aprobarea Casei Albe și ar trebui să avanseze fără modificări suplimentare.
Susținătorii proiectului: lovim finanțarea războiului
Susținătorii legii afirmă că ea vizează în mod direct baza financiară a invaziei Rusiei în Ucraina, lovind profiturile din exporturile de petrol și gaze.
„Dacă Kremlinul reușește să-și finanțeze mașina de război prin vânzarea de petrol și gaze - va putea continua”, a declarat Shaheen. „Această măsură va opri respectivele achiziții. Va arăta clar că aceste achiziții implică costuri reale.”
Your browser doesn’t support HTML5
Altercații la benzinăriile din Rusia, legate de criza combustibilului
Blumenthal a descris propunerea ca fiind o impunere de „sancțiuni draconice” împotriva Rusiei și a susținătorilor acesteia. Senatorul republican Katie Britt din Alabama a afirmat că pentru Graham această măsură urma să devină „cea mai importantă realizare” a carierei sale în Senat.
Senatorii care au călătorit împreună cu Graham în Ucraina săptămâna trecută au declarat că acesta considera acest proiect de lege un punct de cotitură care ar putea consolida poziția Kievului atât pe câmpul de luptă, cât și în cadrul oricăror viitoare negocieri de pace.
Daniel Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru Europa și Eurasia, care a activat în șapte administrații, a afirmat că cel mai mare atu al proiectului de lege revizuit constă în accentul mai puternic pus pe exporturile energetice rusești.
„Cea mai puternică prevedere este secțiunea 113, îndreptată împotriva exporturilor rusești de petrol și gaze”, a declarat Fried pentru RFE/RL.
„Această secțiune este mai practică decât versiunea inițială, dar punerea sa în aplicare s-ar putea dovedi o provocare. Totuși, adoptarea ei ar putea avea efecte pozitive la momentul potrivit: exercitarea de presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.”
Obstacole în Camera Reprezentanților
În ciuda sprijinului larg al Senatului, propunerea se confruntă cu critici în Camera Reprezentanților.
Deputatul Gregory Meeks din New York, liderul democraților din Camera Reprezentanților pe probleme de politică externă, a susținut că legislația îi acordă lui Trump o autoritate excesivă în materie de tarife, în loc să impună sancțiuni automate împotriva Moscovei.
„Nu este vorba de un proiect de lege privind sancțiunile, ci mai degrabă de o autoritate masivă acordată prin ușa din spate președintelui Trump pentru a impune mai multe tarife, inclusiv împotriva aliaților noștri europeni”, a declarat Meeks.
El a avertizat că, în ultimă instanță, sancțiunile rămân la latitudinea președintelui și a îndemnat legislatorii să urmărească, în schimb, adoptarea unei legi bipartizane bazate pe Legea de sprijin pentru Ucraina, adoptată de Camera Reprezentanților la începutul acestui an.
Criticii mai spun că, deși susținătorii din Senat consideră că sunt aproape de a obține suficiente voturi, proiectul de lege ar putea face în continuare obiectul unor dezbateri intense înainte de a ajunge pe masa lui Trump.
Blumenthal, însă, și-a exprimat încrederea că proiectul de lege este pe cale să fie adoptat.
„Acest proiect de lege a fost negociat timp de aproape doi ani, cu multă migală, uneori chiar cu dificultate”, a spus el. „Cred că avem voturile necesare.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te