Soluţia avansată de președintele Igor Dodon pentru a reduce povara bugetară a legii miliardului este de fapt scoaterea banilor din rezervele Băncii Naționale pentru a finanță cheltuielile enorme ale guvernării în an electoral, apreciază opoziţia. L-am rugat pe economistul Sergiu Gaibu de la Expert Grup, cunoscător bun al treburilor bancare, să ne explice care sunt subtilităţile propunerii prezidenţiale.
Europa Liberă: Până acum, dle Gaibu, au fost câteva soluţii avansate de diferiţi actori, dar care nu s-au materializat. Încerc să le enumer: anularea dobânzii de 5 la sută cu care intră banii bugetului în BNM, apoi s-a mai propus moratoriu pe realizarea legii, s-a vorbit de asemenea la un moment dat despre posibilitatea anulării în general a legii… Amintesc că e vorba de legea prin care guvernul s-a obligat să restituie din buget până în 2041 o datorie de 25 de miliarde de lei, apărută urmare a furtului miliardului. Deci, spuneam, s-au discutat mai multe soluţii. De ce autorităţile, Igor Dodon, în particular, merg tocmai pe această cale – să oblige Banca Națională să se împartă cu o parte din profituri?
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu matinal cu Sergiu Gaibu de la Expert Grup
Sergiu Gaibu: „Probabil este o soluție care juridic este mai simplu de executat la etapa actuală. În practica internațională există astfel de situații, chiar rezervele Federal Reserve, care este echivalentul Băncii Naționale în Statele Unite, practic, tot profitul îl varsă în Trezoreria de Stat și, respectiv, este utilizat de către guvern pentru necesitățile sale. Deci, nu este ceva nou, doar că trebuie să facem aici câteva remarci, fiindcă în cazul respectiv noi nu putem miza totuși pe așa sume care au fost enunțate, că se va achita circa 30% din datoria respectivă.”
Europa Liberă: Șase miliarde din cele 25.
### Vezi și... ### Sergiu Gaibu: Un moratoriu pe plata datoriei spre Banca Națională ar fi rezonabil - bilanț 2019
Sergiu Gaibu: „Da, exact, fiindcă un profit a existat la Banca Națională în anul 2018 de circa un sfert de miliard, pe când în 2016-2017 au avut rezultate negative și situația aceasta se poate repeta, fiindcă, în primul rând, scopul Băncii Naționale nu este de a face profit, poate fi un rezultat colateral la obiectivele-cheie pe care le are Banca Națională de a interveni și a gestiona masa monetară. De aceea să mizăm pe un profit constant și o valoare constantă în ceea ce privește acumulările nu este prea rezonabil.”
Europa Liberă: Da, e hazardat. Revenim imediat la acest profit, aș vrea să ne explicați de unde se ia el, dar încă ceva aș vrea să punctăm. Atunci când Igor Dodon era deja președinte, dar încă nu era în puterile lui de a lua decizii în raport cu această lege, vorbea despre anularea ei, promitea acest lucru, acum când are control, putem spune, asupra guvernului, nu mai este atât de categoric. Dvs. aveți o explicație de ce, pentru că vrea acord cu FMI sau ar fi alte motive?
Sergiu Gaibu: „De fapt, anularea dobânzii din punct de vedere economic este una suficient de rezonabilă, fiindcă...”
### Vezi și... ### Propunerea lui Igor Dodon privind utilizarea rezervelor valutare ale Băncii Naționale, criticată de experți și guvernatorul BNM
Europa Liberă: Dar, nu, el nu vorbește de anularea dobânzii.
Sergiu Gaibu: „Asta-i problema că nu vorbește și întrebarea rămâne deschisă și probabil trebuie să fie adresată dlui Dodon ca să vedem care ar fi reacția d-lui în privința aceasta, dar trebuie de explicat ascultătorilor că în continuare sensul economic al acestei dobânzi nu este clar în cazul respectiv, în special pentru că Banca Națională a acordat acest credit băncilor la 0,1% inițial și atunci când a fost transformată în datorii ale statului dobânda aceasta s-a ridicat la 5%.”
Europa Liberă: Deci, a zecea parte dintr-un procent s-a transformat în...
Sergiu Gaibu: „Exact! Doi: iarăși, ca să nu inducem în eroare ascultătorii, este important să înțelegem că doar deservirea datoriei acesteia de circa 12 miliarde de lei, deci acest profit nici pe departe nu acoperă nici măcar deservirea datoriei, deci dobânda rămâne în continuare o valoare foarte mare, circa 12 miliarde și, respectiv, însăși...”
Europa Liberă: Deci, dacă s-ar anula dobânda, suma s-ar micșora cu 12 miliarde?
Sergiu Gaibu: „Exact, semnificativ mai mult decât putem miza pe contribuțiile din profit.”
Europa Liberă: Păi, s-ar părea, de ce anume asta?
Sergiu Gaibu: „Bună întrebare. Pentru că este mai dificil să obții lucrul acesta, probabil este mai dificil de a explica de ce această dobândă ar trebui să fie anulată. Cu toate că din punct de vedere politic dumnealui a promis și a avut și susținere electorală în privința acestui lucru și cred că este esențial și punctul 3, fiindcă nu trebuie de acoperit cu această inițiativă la momentul actual problema-cheie a acestei datorii, faptul că au fost delapidate aceste fonduri și să nu fie mușamalizată însăși investigarea.”
Europa Liberă: Da, asta zice opoziția. Acum, ce e cu profitul Băncii Naționale? De unde se ia acest profit, cât e de mare? Dar, mai ales, ce se poate întâmpla cu Banca Națională dacă este obligată să se împartă cu el?
Sergiu Gaibu: „În primul rând, chiar și expertiza internațională spune că nu este o problemă ca profitul să fie redistribuit. După cum a menționat, chiar și Statele Unite integral profitul îl transferă către guvern, în același timp trebuie să fie menținută stabilitatea.”
Europa Liberă: Dar din ce profită Banca Națională? Din ce face bani?
Sergiu Gaibu: „Profitul se formează din operațiunile pe care le aplică Banca Națională și ea face mai multe operațiuni. În primul rând, intermedierea creditării, deci acordă credite băncilor pe termen scurt cu o dobândă mai mare și plasările sunt cu o dobândă mai mică și a doua sursă de venituri o constituie operațiunile valutare.”
Europa Liberă: Schimbul valutei?
Sergiu Gaibu: „Da. În anumite situații, aceste intervenții pot să fie profitabile, fiindcă de cele mai multe ori Banca Națională intervine când cursul este mai înalt și, respectiv, vinde la un curs mai înalt cu scopul de a stabiliza piața valutară și a suplini cu ofertă suplimentară și achiziționează când este exces de valută...”
Europa Liberă: Ce poate face Banca Națională cu acest profit? Ce face, până acum ce a făcut?
Sergiu Gaibu: „Îl stochează în bilanțul său, se formează o rezervă oarecare de resurse pentru intervențiile care sunt cu un rezultat financiar mai negativ.”
Europa Liberă: Deci, rostul acestei rezerve e să aibă bani când ar vrea să intervină că, mă rog, fie inflația, fie altele?
Sergiu Gaibu: „Da. De aceea și avem în anul 2016-2017 rezultatul financiar a fost negativ...”
Europa Liberă: S-a intervenit mult pe piață?
Sergiu Gaibu: „Exact! Și în 2018 deja s-a realizat profit.”
Europa Liberă: Deci, ce s-ar putea întâmpla cu banca, dacă va trebui să cedeze?
Sergiu Gaibu: „Nu este o instituție care este supusă bancrutizării, dacă e chiar și un bilanț negativ, nu se întâmplă nimic în situația respectivă, dar evident că dacă resursele se subțiază în măsura în care periclitează capacitatea de a interveni pe piață, trebuie să existe o intervenție din partea guvernului și să suplinească aceste resurse. Deci până la momentul în care resursele sunt suficiente pentru a interveni pe piața monetară, nu se întâmplă absolut nimic.”
Europa Liberă: Este totuși această propunere un atac la independența Băncii Naționale?
Este important ca această inițiativă să nu fie considerată o soluție magică
Sergiu Gaibu: „După cum am zis, în practica internațională există distribuția de profit. Lucrul acesta nu putem să-l numim atac la independența Băncii Naționale, de fapt, lucru confirmat ulterior și de către guvernator, că s-a ajuns la o oarecare înțelegere. Este important ca această inițiativă care este mai curând periferică pentru soluționarea acestui credit să nu acopere și să nu fie considerată ca o soluție magică pentru creditul respectiv. Deci, această soluție ar putea acoperi doar o parte din deservirea datoriei, anularea dobânzii ar contribui cu mult mai mult la reducerea datoriei față de bugetul de stat. Și al treilea punct: în niciun caz nu trebuie să fie pusă în umbră recuperarea banilor prin investigare și prin sechestrul bunurilor.”
Europa Liberă: Și încă un aspect: dl Dodon zice că e o ușurare a poverii asupra cetățenilor, iar opoziția, pe de altă parte, zice că dimpotrivă este o soluție care presupune transferul unor venituri dintr-un buzunar al statului, adică al Băncii Naționale în altul, la Ministerul Finanțelor pentru scoaterea banilor și finanțarea cheltuielilor guvernului în an electoral. Cum priviți?
Sergiu Gaibu: „Sursele de bani sunt, să spunem așa, principiul bilanțier și nu este clar cum vor fi utilizați. Deci, dacă sursele vin într-un buzunar mare, într-adevăr, după care sunt repartizate, deja trebuie de văzut partea de cheltuieli cât de rațional este utilizată. Lucrul acesta de principiu întotdeauna a trezit o serie de întrebări.”
Europa Liberă: Dar de ce bugetul să continue să plătească Băncii Naționale și abia după asta Banca Națională să se împartă cu profitul? De ce?
Sergiu Gaibu: „Este un acord juridic, datoria într-adevăr există, este confirmat lucrul acesta, dar guvernul, în calitate de fondator al Băncii Naționale, are dreptul să pretindă asupra profiturilor acestei instituții.”
Europa Liberă: Fără a-i ataca independența?
### Vezi și... ### Veaceslav Negruța: „Nu pot fi aceste miliarde adunate în ani de întreaga societate cheltuite într-un an electoral”
Sergiu Gaibu: „Da. Este vorba de profit, profit care este realizat de către o instituție de stat. După cum am spus, evident că reducerea acestei rezerve poate aduce în viitor oarecare riscuri ca să fie mai puține resurse pentru intervenții în piață atunci când este necesar, dar există și obligații în astfel de situații ca guvernul să contribuie și să suplinească cu resursele necesare pentru ca Banca Națională să-și poată îndeplini funcția sa de bază.”
Europa Liberă: În concluzie, ultimul aspect, dle Gaibu: ce șanse credeți că sunt ca Fondul Monetar Internațional să privească cu ochi buni o astfel de soluție sau, mai bine zis, să semneze, poate, un acord cu guvernul care aplică astfel de soluții?
Sergiu Gaibu: „Este mai curând o decizie internă, practica internațională arată că nu este o problemă în ceea ce privește utilizarea fondurilor, esențial este ca aceste operațiuni să fie bine calculate și să nu pericliteze capacitatea Băncii Naționale de a interveni pe piață. La momentul actual, situația este suficient de bună pe piața bancară, un risc imediat nu există, este important ca el să fie evaluat corect pentru viitor și în momentul în care cumva intervenția este pusă sub semnul întrebării, capacitatea de a interveni, Ministerul Finanțelor și guvernul în totalitatea sa estimează capacitatea și dorința de a interveni pentru a ajuta situația.”
Europa Liberă: Într-un cuvânt, să nu fie despuiată de bani total Banca Națională, să aibă cu ce interveni pe piață. Mulțumim!