Sergiu Litvinenco: În cazul furtului miliardului nu avem niciun condamnat, „de parcă s-au furat 5 lei din bugetul de stat”

Cu procurorul general, Alexandru Stoianoglo, suspendat din funcție și reținut marți seara de ofițeri mascați ai SIS în urma unei operațiuni fulgerătoare, ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a spus într-un interviu cu Europa Liberă că noua putere este hotărâtă să schimbe lucrurile la Procuratura Generală. Autor al legilor noi care facilitează înlocuirea procurorului general, ministrul Litvinenco a repetat în interviu că guvernarea ar pune astfel în aplicare mandatul primit la recentele alegeri.

Interviu cu ministrul Sergiu Litvinenco

Europa Liberă: Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, în studioul Europei Libere de la Chișinău. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să discutăm astăzi despre cel mai fierbinte subiect din societatea moldavă, și anume ce se întâmplă în jurul cazului procurorului general. Unii îl acuză, alții îl apără. Dvs. ce ne puteți spune despre toată această poveste de la izbucnirea conflictului și până acum, pentru că totuși a fost o dispută între procurorul general Stoianoglo și noua putere?

Sergiu Litvinenco: „Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute a fost o schimbare de abordare în raport cu lucrurile care s-a încercat a fi făcute anterior. Eu vreau aici să reiterez că ceea e invocat Lilian Carp în acea sesizare nu este nou, cam aceleași lucruri le-a menționat anterior și fosta mea colegă din parlament Inga Grigoriu, ea a făcut la fel o sesizare către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), doar că atunci examinarea acelei sesizări a fost blocată și nu a fost examinată în general.”

Europa Liberă: Ce prevedea acea sesizare?

Sergiu Litvinenco: „În raport cu Alexandru Stoianoglo existau mai multe bănuieli, haideți să spunem așa, cu privire la comiterea unor infracțiuni de ordin penal. Conform legii, atunci când există astfel de bănuieli în raport cu procurorul general, Consiliul Superior al Procurorilor, care este organul de autoadministrare al procurorilor, pur și simplu decide desemnarea unui procuror. Atât. Aici se încheie mandatul Consiliului Superior al Procurorilor. Deci, având în vedere că în spațiul public au existat astfel de informații anterior, alții au încercat să facă astfel de sesizări, doar că Consiliul Superior al Procurorilor niciodată nu le examina, ele nici nu ajungeau pe masa CSP-ului.

De data aceasta, probabil având în vedere schimbarea puterii, mesajul foarte clar al puterii de a vrea schimbări în sensul statului de drept și în sensul sancționării hoților, deci există voință politică în sensul respectiv, abordarea Consiliului Superior al Procurorilor s-a schimbat și, respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor a decis desemnarea unui procuror care să analizeze ceea ce este indicat în acea sesizare. Deja ceea ce a urmat în continuare este activitatea procuraturii, este decizia procurorului care a considerat că există bănuieli rezonabile, deci este doar o primă etapă, nicidecum asta nu înseamnă că Alexandru Stoianoglo este vinovat, dar el a considerat că există aceste dovezi rezonabile, prin urmare a decis să adopte acea ordonanță.

Și prin efectul legii, în situația în care există o ordonanță în cazul procurorului general, mandatul acestuia se suspendă de drept. Aici suntem la momentul respectiv. Având în vedere că s-a suspendat de drept mandatul procurorului general și tot legea spune că și mandatul adjuncților se suspendă într-o astfel de ipoteză, Consiliul Superior al Procurorilor s-a convocat ieri în ședință și a decis să selecteze un candidat la funcția de procuror general interimar.”

Ce au înțeles oamenii din reținerea procurorului general?

Europa Liberă: O să vorbim despre ce urmează să se întâmple la procuratură odată cu desemnarea dlui Robu în funcția de procuror general ad-interim, dar până atunci ziceam că, în primul rând, politicienii, o tabără îl sprijină, altă tabără îl condamnă, puterea nu e de acord cu felul cum își îndeplinea mandatul dl Stoianoglo, iar opoziția insistă că el trebuia să rămână să-și ducă mandatul până la bun sfârșit. Dar acum o să citez câteva constatări din mediul de experți, al juriștilor. Iată ce spun unii dintre ei: „Declarațiile de luni ale procurorului general sunt condamnabile, au fost declarații de politician, mai puțin de procuror, însă ce s-a întâmplat marți dovedește că cineva cunoaște destul de prost Codul de Procedură Penală și CEDO. Cu așa cunoștințe nu construiești statul de drept” – e un mesaj. Altul: „Încă o dată se demonstrează cu siguranță pe domeniul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului că Republica Moldova va avea încă foarte și foarte mult de lucru”. Și al treilea mesaj: „Explicați-le, vă rog, „oamenilor buni” că ei creează un precedent foarte și foarte periculos. Dacă nu îi duce capul să elibereze din funcție un procuror general conform legii, pe care tot ei au modificat-o, mă întreb cum vor proceda mai departe”. Iată, ce le răspundeți acestor juriști?

Sergiu Litvinenco: „Fiecare are dreptul să se pronunțe, să critice, să laude, suntem un stat democratic, accept orice opinii. Noi am avut dezbateri la Consiliul Superior al Procurorilor pe care procedură mergem. Pe de o parte, există Codul Administrativ, pe de altă parte, același Cod Administrativ spune că în cazul în care vorbim de acțiuni prevăzute de Codul Penal, Codul Administrativ nu mai este aplicabil și Consiliul a decis să interpreteze legea prin prisma Codului Penal și Codului de Procedură Penală, a examinat această sesizare așa cum prevede acest cod, pur și simplu a desemnat un procuror și atât. Acum am văzut că procurorul general suspendat a contestat în justiție această decizie și ceea ce a făcut Consiliul Superior al Procurorilor este că doar a desemnat un procuror care este responsabil de analiza acelei sesizări. Atât, altceva nu a făcut absolut nimic.”

Europa Liberă: Dar Dvs. admiteți că totuși dl Stoianoglo poate să revină în funcție dacă, eventual, s-ar fi încălcat procedurile legale?

Sergiu Litvinenco: „Dl Stoianoglo poate să revină în funcție dacă există o hotărâre a instanței judecătorești. Da, teoretic putem să admitem și o astfel de ipoteză.”

Europa Liberă: Și dacă admiteți o astfel de ipoteză, cum ar continua activitatea lui, dacă atitudinea guvernării este totuși ostilă?

Sergiu Litvinenco: „Contează nu atitudinea guvernării, contează ceea ce își doresc cetățenii Republicii Moldova. De fapt, noi nu percepem lucrurile altfel decât prin prisma doleanțelor cetățenilor. Oamenii s-au expus de două ori în cadrul a două scrutine și au spus foarte clar că ei își doresc dreptate, își doresc un stat de drept, își doresc instituții responsabile care aplică legea.

Dacă e să ne referim la instituția procuraturii, aceasta este o instituție foarte importantă de care depinde dacă în Republica Moldova există, se face sau nu se face dreptate și oamenii își doresc să avem o instituție curajoasă, independentă, care merge înainte, împotriva tuturor celor care încalcă legea, indiferent de statutul acestora. Deci, indiferent că în fața procurorului este un deputat, un ministru, un cetățean simplu, legea este una pentru toți și procurorii trebuie s-o aplice fără a face o distincție între statutul persoanei care încalcă legea.”

Europa Liberă: Până la urmă, ați încercat din prima sursă să aflați de ce atât de greu se ajunge la o finalitate pe marginea dosarelor de rezonanță în societate? Într-adevăr, oamenii așteaptă această finalitate - să vadă cine au fost făptașii, de ce a fost jecmănit statul, de ce s-a încurcat propriul buzunar cu buzunarul statului.

Sergiu Litvinenco: „Noi am avut o perioadă când au văzut anumite progrese. Chiar dacă mici, dar, oricum, oamenii au simțit anumiți pași înainte în perioada anului 2019, undeva în luna august-septembrie...”

Europa Liberă: După ce a plecat dl Harunjen?

Sergiu Litvinenco: „Da. Eu eram deputat atunci, eram președintele Comisiei juridice, și-mi aduc aminte, noi am ridicat imunitatea la mai multe persoane în raport cu care planau suspiciuni de corupție, doar că, din păcate, mai ales după ce a venit dl Stoianoglo, cam toți cei cărora noi le-am ridicat imunitatea în calitate de parlamentari au fost absolviți de orice răspundere și ulterior a continuat toată această situație pe parcursul mandatului dlui Stoianoglo.

La începutul preluării mandatului, noi am încercat să analizăm în prima perioadă activitatea sa, în prima jumătate de an nu am adus absolut nicio critică activității lui, am tot spus că mai lăsăm, să vedem ce va face, doar că deja nu am mai putut să privim pur și simplu la lucrurile care se întâmplau, grave, din punctul nostru de vedere. Și lucrul care cumva a constituit cireașa de pe tort, dacă putem s-o numim așa, sunt evident că acțiunile dlui Stoianoglo în raport cu Veaceslav Platon și tot ceea ce a urmat. Din acel moment, deja am început să punem la îndoială capacitatea dlui Stoianoglo de a lupta pe bune cu corupția, mai ales cu marea corupție, corupția politică ș.a.m.d. Și așa cum văd eu lucrurile, dl Stoianoglo nu este un procuror care să lupte cu marea corupție.”

Europa Liberă: Ce rezultate ați așteptat Dvs. în această luptă cu marea corupție?

Sergiu Litvinenco: „Bine, sunt lucruri extrem de grave care s-au întâmplat de-a lungul timpului și în raport cu care procuratura nu a avansat deloc. Vorbim de același furt al miliardului – zero bani recuperați. Și de câte ori am vorbit despre lucrul acesta? Zero persoane condamnate. Noi nu avem niciun condamnat de parcă s-au furat 5 lei din bugetul de stat, și nu un miliard de dolari pe care cetățenii urmează să-l întoarcă până în 2051. Vorbim despre „laundromat”, celebrul „laundromat”, când s-au spălat miliarde prin Republica Moldova; vorbim de același dosar al aeroportului, furtul aeroportului, care nu s-a soldat absolut cu nimic.

Îmi amintesc o ședință a Consiliului Suprem de Securitate din luna decembrie 2020, una din primele ședințe convocate de către dna președintă, la care procurorul general a spus că într-o lună dosarul va fi în judecată, se va solicita sancționarea persoanelor care au participat la acest furt, se va solicita anularea contractului și restituirea aeroportului către stat și iată suntem în luna octombrie a anului 2021, dosarul nu este expediat în judecată, cei asupra cărora planau suspiciuni că au contribuit la acest furt au fost eliberați, absolviți de orice răspundere, aeroportul în continuare este în proprietatea celor care au pus la cale toată acea schemă șmecherească din 2013-2014. Și putem să continuăm cu multe cazuri pe care să le scoatem în evidență și de unde rezultă foarte clar că activitatea procuraturii în timpul mandatului dlui Stoianoglo a fost, cel puțin, ineficientă.”

Europa Liberă: Jurnaliștii de investigație din întreaga lume acum aduc la lumină anumite ilegalități pe care le-ar fi comis mai mulți lideri de state, inclusiv Republica Moldova se regăsește în acele investigații. Ce părere aveți Dvs. că jurnaliștii reușesc, dar autoritățile statului care sunt plătite din banii publici atât de greu dau de urma celor care au spălat banii?

Sergiu Litvinenco: „Este un caz care vorbește despre cum derulează lucrurile. Câteva zile în urmă, atunci când a apărut acea investigație despre banii, milioanele, sume colosale pe care le-a spălat Plahotniuc, procuratura în loc să se autosesizeze, să dea de dimineață un comunicat, să spună că inițiază cercetările, iau legătura cu jurnaliștii sau cu statele prin care s-au spălat acești bani, procurorul a ieșit cu acea conferință de presă, încălcând toate legile, regulile, a folosit materiale din dosare penale în interes propriu, a încălcat Convenția de la Viena care ține de statutul diplomaților, l-au făcut pe Platon un salvator. A menționat direct că el a solicitat ajutorul lui Platon, deci procuratura a solicitat ajutorul unui condamnat penal și nici vorbă despre autosesizarea în raport cu situația respectivă.”

Europa Liberă: Nu, dl Stoianoglo a spus atunci că ar trebui verificate acele investigații.

Sergiu Litvinenco: „Vorbim despre lipsa acțiunilor, și nu asta își doresc cetățenii. Și lucrul acesta putem să-l spunem foarte ferm, că eu sunt sigur că poporul Republicii Moldova nu-și dorește procurori care să iasă să facă declarații politice, să învinuiască ambasadori, să învinuiască membri ai societății civile pentru mese rotunde sau pentru discuții de pregătire a unor mese rotunde.”

Europa Liberă: Dar acele declarații referitoare la donatori, la partenerii externi ai Republicii Moldova pe care le-a făcut dl Stoianoglo, aducându-le într-un fel critică, pot afecta cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, dintre Republica Moldova și alte state?

Sergiu Litvinenco: „Au fost niște declarații foarte grave. Dacă e să ne referim la darea publicității anumitor conversații private dintre dl Michalko și altcineva, deci sunt lucruri de o gravitate excepțională, pentru că, în primul rând, acele materiale, din câte am înțeles eu de la el, au făcut parte din cadrul unor dosare penale, la care procurorul general a avut acces prin prisma calității sale de procuror general, nu a avut acces în calitatea sa de persoană privată Alexandru Stoianoglo. Și iată că acele informații, pe care el le-a accesat din postura sa, le-a folosit în interesul său privat, nu în interes public. Și doi: evident, să dai tu conversații ale unui ambasador, deci dincolo de încălcarea legii naționale, s-a încălcat și Convenția de la Viena, care vorbește despre imunitatea diplomaților. Deci sunt lucruri pur și simplu ieșite din comun. Eu sper că partenerii noștri vor înțelege că ceea ce a făcut Stoianoglo este o chestiune care ține de persoana sa și lucrul acesta nu avea repercusiuni asupra relațiilor cu statul Republica Moldova. Am văzut că și ministrul de externe a reacționat și a condamnat această inepție a lui Stoianoglo.”

Europa Liberă: Opoziția vă reproșează insistent că vreți să subordonați instituțiile de drept, că ați vrea ca ele să fie docile, servile.

Sergiu Litvinenco: „Noi vrem să construim un stat de drept, noi vrem să construim instituții care să facă ceea ce este indicat în lege cu privire la misiunea lor. Misiunea procuraturii este de a combate corupția și de a-i pedepsi pe cei care încalcă legea, nicidecum nu este de a-i scăpa de pușcărie pe cei care au încălcat legea.”

Europa Liberă: Principiul separării puterilor în stat este respectat sau se implică prea mult politicul în treburile justiției?

Sergiu Litvinenco: „Procurorii trebuie să se obișnuiască sau să învețe să fie independenți. Eu niciodată nu voi suna vreun procuror general, un procuror-șef anticorupție, pe șeful PCCOCS-ului, pentru a-i spune să închidă sau să deschidă un dosar pe X sau pe Y. Deci, procurorii trebuie să se obișnuiască să ia decizii singuri, reieșind din circumstanțele cauzelor pe care le au în gestiune.

În al doilea rând, procurorii trebuie să învețe să fie independenți și de grupurile de interese, nu doar de politic, dar și de grupurile de interese, deci independenți în acțiunile pe care urmează să le întreprindă. Lucrul acesta este complicat, pentru că până acum, chiar dacă noi am avut în lege scris în fiecare articol cuvântul „independent”, ei nu au fost independenți, pentru că aproape tot timpul a fost factorul politic care a dictat cumva anumite decizii. Noi vrem să avem astfel de instituții care să fie chiar independente.

Eu reprezint Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), noi în PAS nu avem persoane care ar fi certate cu legea sau care ar avea nevoie de indulgență din partea procurorilor, noi vrem ca procurorii să acționeze exact așa cum trebuie să acționeze, cum funcționează o procuratură dintr-un stat de drept autentic.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo a anunțat că dosare politice pe timpul său nu au fost intentate și așa că s-a scăpat de un aspect al problemei care a fost pe larg discutat în ultimii 10 ani, nu?

Sergiu Litvinenco: „Depinde prin care prismă te uiți, pentru că, de exemplu, același celebru episod când Dodon ia o sacoșă cu bani, despre care se vorbește, chiar și Stoianoglo spune că el crede că acolo erau bani, bani furați, deci nu era vorba de banii lui Plahotniuc pe care i-a câștigat muncind de dimineață până seara peste hotare, erau bani de la cetățenii Republicii Moldova, care nu erau oficiali, nu treceau prin contabilități, deci a fost o mită pe care a dat-o cel mai mare oligarh sau oligarhul-șef al Republicii Moldova din acea perioadă președintelui Republicii Moldova. Și cu toate acestea, procurorul nu a considerat că lucrul acesta este grav, dar toată lumea care analizează cât de cât obiectiv lucrurile din țară, de peste hotare își dă seama că lucrul acesta este absolut inadmisibil. Într-un stat normal așa ceva nu se poate întâmpla, atât cel care a dat, cât și cel care a luat acești bani urmau a fi investigați – de unde banii aceștia, pentru ce banii aceștia, cum s-au folosit banii aceștia? Respectiv, aceasta era menirea procurorului – să organizeze lucrurile astfel încât să existe acolo investigații, pentru că nu poți să închizi ochii la lucruri atât de grave.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo zicea că e foarte greu de investigat acest caz.

Sergiu Litvinenco: „Păi, aceasta este tot o problemă a dlui Stoianoglo. Dacă el nu poate, poate era cazul să plece?”

Europa Liberă: Cât timp ar putea să dețină interimatul dl Robu?

Sergiu Litvinenco: „Nu știu, e greu de spus. Interimatul se exercită fie până când este selectat altcineva printr-un concurs, fie dacă prin aceeași procedură nu încetează interimatul și vine un alt interimar, adică sunt posibile ambele opțiuni. Dacă e să ne referim la interimatul în cazul suspendării în legătură cu începerea urmăririi penale, am impresia că este un termen de 12 luni, dar pentru a numi un titular e nevoie ca funcția să fie vacantă.”

Europa Liberă: Și, eventual, un concurs dacă se ajunge, că trebuie să fie organizat un concurs...

Sergiu Litvinenco: „Deci, în momentul în care devine vacantă această funcție, atunci, da, se organizează un concurs.”

Europa Liberă: Și asta poate să se întâmple abia peste un an?

Sergiu Litvinenco: „Nu, eu cred că și mai devreme poate să se întâmple. De ce peste un an? Peste un an, dacă admitem că acesta rămâne suspendat și altceva nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Alegerea unui nou procuror ar schimba mult situația, repede ar apărea rezultatele pe care le așteaptă cetățenii de ani de zile?

Sergiu Litvinenco: „Depinde. Eu, de exemplu, îmi pun anumite speranțe și în actualul interimar. Pentru că el a fost o perioadă scurtă de timp procuror general interimar și societatea a văzut anumite progrese. Sigur că poate oamenii și eu, la fel, aș fi vrut mai mult, dar ceva-ceva s-a mișcat acolo. Chiar ieri la ședința Consiliului am vorbit despre faptul că toate solicitările dlui Robu în calitatea sa de procuror general interimar către parlament în sensul ridicării imunității unor deputați nu au ajuns la vreo finalitate, deoarece, după schimbarea procurorului general, odată cu venirea dlui Stoianoglo au fost închise toate dosarele care au fost deschise pe persoanele pentru care parlamentul a votat ridicarea imunității.”

Europa Liberă: Da, eu îmi amintesc atunci când a venit dl Stoianoglo în parlament și a cerut ridicarea imunității pentru câțiva aleși ai poporului, ca după asta instanța să zică...

Sergiu Litvinenco: „Stoianoglo sau Robu?”

Europa Liberă: Stoianoglo, când a venit și a cerut ridicarea imunității pentru unii deputați.

Sergiu Litvinenco: „Pentru Ulanov și pentru Jardan...”

Europa Liberă: Da, exact, și instanța i-a îndreptățit.

Sergiu Litvinenco: „Din câte eu am citit, cel puțin unul din dosare am impresia că este în instanță, din acelea pentru care Stoianoglo a solicitat ridicarea imunității este în instanță, dar trebuie de verificat. N-am mai aflat. Asta este la fel o problemă foarte mare, pentru că eu, de exemplu, am urmărit de prin 2005 ce s-a întâmplat mai ales în România. Am urmărit reforma dnei Macovei, cum s-a schimbat legea, din PNA s-a creat DNA, s-a pus un procuror-șef, acolo au pornit primele dosare, dar nu după o lună sau două luni, cam după câțiva ani, pentru că o instituție ca s-o construiești îți trebuie un pic de timp, dar nici procurorul general al României, nici procurorul-șef anticorupție nu ieșeau cu declarații publice zilnic pentru ca să spună oamenilor că ei fac asta sau fac asta. În locul declaraților publice vorbeau dosarele pe care fie le instrumentau, fie le trimiteau în instanța de judecată, fie obțineau condamnări ale deputaților, miniștrilor, prim-miniștrilor, foștilor președinți de parlament sau încă în funcții. Deci, asta este, prin asta o procuratură poate să obțină sprijinul sau să fie percepută de către cetățeni ca o instituție de încredere anume prin ceea ce face, nu neapărat prin ceea ce spune.”

Europa Liberă: Reforma în justiție, cum vreți în continuare s-o promovați?

Sergiu Litvinenco: „Avem mai multe planuri aici, vrem să promovăm Legea cu privire la evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor...”

Europa Liberă: Deci veți insista pe evaluarea externă?

Sergiu Litvinenco: „Da, dar altă soluție noi nu vedem, pentru că, din păcate, situația este de așa natură că nu mai poți să mergi cu mănuși albe, este necesară o evaluare independentă de către comisii față de care nu există obiecții de lipsă de imparțialitate care să facă evaluarea tuturor judecătorilor sau, mă rog, celor mai mulți judecători și procurori sub aspectul integrității, în special, pentru a ne spune nouă, tuturor cetățenilor, dacă un anumit judecător are sau nu are probleme de integritate. Cei care vor avea probleme de integritate vor trebui să plece din funcțiile respective, cei care vor rămâne vor trebui să continue. Totodată va trebui să majorăm numărul de persoane care intră în acest sistem pentru a face față sarcinilor și a nu bloca sistemul de justiție.”

Europa Liberă: Dar când ar putea începe această evaluare?

Sergiu Litvinenco: „Noi am făcut un calendar aproximativ, este important ca de la etapa la care suntem să avem un consens împreună cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, pentru că implementarea cu succes a unei astfel de reforme, o reformă extraordinară, poate avea loc doar dacă ai susținerea partenerilor în procesul de implementare. Astfel de legi presupun că la evaluarea integrității, de exemplu, a judecătorilor și procurorilor participă comisii constituite din experți naționali și experți internaționali. Respectiv pentru ca să nu fie o situație de blocaj când nu există experți internaționali, trebuie din start să convenim cu partenerii conceptul acestei reforme, să avem un feedback pozitiv, pentru ca ulterior...”

Europa Liberă: Deci în acest an lucrul acesta nu se va întâmpla?

Sergiu Litvinenco: „În acest an noi lucrăm... Noi avem un concept, am spus, în discuțiile cu Uniunea Europeană, cu Consiliul Europei, cu Statele Unite ale Americii și am spus în felul următor: noi nu avansăm repede cu proiectul de lege cu privire la evaluarea externă extraordinară, la început încercăm să găsim consens cu privire la concept, noi avem unul, poate în urma discuțiilor ar putea să mai apară unul sau două și din acestea, de exemplu, trei concepte să alegem unul, convenim, batem în cuie acest concept, după care, pe baza acestui concept, elaborăm nemijlocit proiectul de lege. Nu ar fi complicat, dacă tu ai determinat, ai aprobat elementele de bază, după asta urmează scrierea tehnică nemijlocită a proiectului.”

Europa Liberă: Oricum, aceasta solicită timp?

Sergiu Litvinenco: „Da, asta solicită un pic de timp, dar le-am spus tuturor partenerilor că nu ne grăbim, nu mergem repede, dar în detrimentul calității, pentru noi este important ca această reformă să aibă o finalitate pozitivă, așa cum își doresc cetățenii Republicii Moldova, adică să existe o curățare reală a sistemului judecătorilor și procurorilor. Deci, revin: după ce aprobăm conceptul, scriem proiectul legii și-l trimitem la Comisia de la Veneția, după ce definitivăm, urmare a avizului Comisiei de la Veneția, aprobăm în guvern și trimitem în parlament. Eu cred că până la sfârșitul anului 2021 – începutul anului 2022 noi am putea avea deja proiectul legii aprobat de guvern și în primăvara anului 2022 să avem deja legea aprobată de parlament. O lună, două, trei facem pregătirea pentru implementarea, selectarea experților atât din exterior, cât și din interior, probabil vom merge pe modelul ucrainean, care a fost expertizat recent de Comisia de la Veneția, aceste comisii de evaluare sunt constituite din 50% experți naționali și 50% experți internaționali.

Deci, o astfel de abordare și undeva la sfârșitul primăverii, la începutul verii 2022 vom porni deja nemijlocit procesul de evaluare externă extraordinară.”

Europa Liberă: Sunt și experți care spun că modelul ucrainean nu a dat mari rezultate.

Sergiu Litvinenco: „El abia a început, acum jumătate de an...”

Europa Liberă: Dar în această jumătate de an, că dacă facem calcule, ar trebui să treacă cam o jumătate de an până se ajunge ca legea să fie adoptată, ce se întâmplă în justiție?

Sergiu Litvinenco: „Sunt alte lucruri pe care vrem să le facem în justiție. De exemplu, în programul de guvernare, dar și în planul de activitate a guvernului avem ca obiectiv transformarea Procuraturii Anticorupție după modelul Direcției Naționale Anticorupție din România. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că nu mai există 2-3 instituții care luptă cu corupția sau, bine, există, dar dacă ne referim la marea corupție, există o singură instituție care are independența necesară, instrumentarul necesar, sunt stabilite clar competențele, că ei luptă doar cu marea corupție, nu luptă cu corupția medie și mică. Respectiv putem să încercăm să promovăm legea prin care să fie constituită o astfel de instituție.

Deci avem foarte mult de lucru și noi chiar am avut o discuție cu colegii ceva timp în urmă și am încercat să punem pe hârtie 10 puncte care sunt prioritare, pentru că lucruri sunt foarte multe de făcut atât în avocatură, cât și în notariat, Administrația Națională a Penitenciarelor, probațiunea, dar am spus că haideți să facem această listă de priorități și ne-a reușit să facem, să punem pe hârtie aceste lucruri care sunt cele mai prioritare pentru reformarea justiției din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Între timp, deputații ați spus că vor dezbate în lectura a doua proiectele de lege privind Autoritatea Națională de Integritate, a Legii privind declararea averii și a intereselor personale, precum și cel de modificare a Codului de Executare al Republicii Moldova. Ați promis în campania electorală că o prioritate rămâne să fie confiscarea averilor care nu pot fi justificate de către cei care le-au dobândit. La ce etapă sunteți acum, doar să îmbunătățiți norma legală?

Sergiu Litvinenco: „Îmbunătățim norma legală și, în același timp, pe când încă eram parlamentar am propus la Curtea Constituțională două inițiative legislative: prima, care ar inversa sarcina probei în cazul confiscării averilor, articolul 46 alin.(3) și acolo lucrurile chiar s-ar inversa, deci nu ar trebui statul sau instituțiile statului să demonstreze caracterul ilicit, ci funcționarii publici, aici despre ei vorbim, ar trebui să demonstreze caracterul licit. Dar prin această inițiativă, prin aceste modificări ale Legii ANI noi clarificăm procedurile pentru a fi posibilă confiscarea averii chiar și având cadrul constituțional existent. Deci clarificăm cum ar avea loc această partajare a competențelor în sensul demonstrării caracterului licit versus ilicit. Această lege urmează să clarifice aceste aspecte și, în afară de aceasta, o altă inițiativă pe care am depus-o la Curtea Constituțională este cea cu privire la renunțarea la imunitatea deputaților în cazul în care în raport cu ei există suspiciuni de acte de corupție.”

Europa Liberă: În spațiul public se mai acreditează ideea că insistați prea mult pe dimensiunea, pe sectorul justiției, pentru că e mult mai greu să obții rezultate în alte sectoare, economic, bunăoară.

Sergiu Litvinenco: „De ce? Dimpotrivă, parlamentul și guvernul deja au adoptat legislația care ține de majorarea pensiei...”

Europa Liberă: Între timp, s-au majorat tarifele și lumea tot cu necaz rămâne.

Sergiu Litvinenco: „Da, evident, probleme sunt multe, sunt lucruri care depind de noi, sunt lucruri care nu depind de noi. Colegii au vorbit despre necesitatea luării unor măsuri pentru a echilibra, într-un fel, aceste scumpiri, inclusiv scumpirile pe piața carburanților sau energiei și cumva lucrăm în paralel, nu aș spune că ne concentrăm prea mult pe reforma justiției. Reforma justiției este cel mai important lucru, pentru că de ea, până la urmă, depinde bunăstarea. Atâta timp cât din Republica Moldova se fură și hoții fură în continuare și nu sunt sancționați, nu se tem de procurori, fiindcă procurorii îi lasă în pace sau dacă îi prind ulterior îi eliberează, evident că acest lucru are un impact negativ asupra bugetului statului, iar bugetului statului înseamnă bani pentru pensii, pentru salarii, pentru drumuri, pentru școli, pentru grădinițe. Deci, lucrurile sunt legate și, evident, fără o reformă a justiției noi nu vom putea aduce bunăstarea pe care o merită cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Există o estimare câți bani s-au cheltuit și se mai cheltuie pentru reforma justiției?

Sergiu Litvinenco: „Probabil sunt cifre, dar nu vă pot spune acum exact o cifră concretă, s-au cheltuit foarte mulți bani, dar, din păcate, lucrurile nu s-au îmbunătățit. S-au îmbunătățit cumva așa, pe dinafară, da, mai avem câte un sediu al unei instanțe de judecată care arată bine, dar...”

Europa Liberă: ...înregistrarea audio a ședințelor de judecată.

Sergiu Litvinenco: „Da, înregistrarea audio, scaune comode pentru judecători etc.”

Europa Liberă: Dar procurorii se plâng și ei că au o sarcină foarte încărcată? Și judecătorii spun același lucru – au foarte multe dosare. Au și ei justificările lor.

Sergiu Litvinenco: „Bine, dar asta nu înseamnă că tu ai avea justificări să nu-ți faci lucrul eficient. Da, înțeleg, sunt situații și situații. Evident că sunt cazuri când judecătorii, mai ales cei din Chișinău, sunt foarte încărcați, au de examinat foarte multe dosare și nu reușesc, dar asta nu înseamnă că nu trebuie...”

Europa Liberă: Dar această supraaglomerare poate să-i ajute ca ei să producă și eficiență?

Sergiu Litvinenco: „Sigur că este complicat în unele situații de a avea eficiență atâta timp cât tu ca judecător trebuie să ai trei ședințe pe zi și să mai redactezi trei hotărâri sau încheieri, dar asta nu înseamnă că poți să faci lucrurile incorect și nici nu ar fi o justificare ca să faci lucrurile incorect.”

Europa Liberă: Ei mai spun că nici nu ajung judecători?

Sergiu Litvinenco: „Da, sunt situații când și numărul judecătorilor e insuficient, sunt mai multe locuri vacante în instanțele judecătorești, sunt blocate unele colegii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Lucrul acesta este determinat de faptul că trebuie să se organizeze Adunarea Generală, dar din cauza pandemiei lucrurile au tot fost amânate. Deci, evident că sunt probleme care trebuie rezolvate și vor fi rezolvate.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru aceste lămuriri și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

Sergiu Litvinenco: „Vă mulțumesc și eu pentru invitație.”