Sergiu Russu (procuror): 66% dintre victimele traficului de ființe umane din R. Moldova sunt bărbați

Datele statistice arată că o treime dintre victimele traficului de ființe umane sunt minori. Faptul că pandemia de COVID-19 i-a forțat pe mulți să navigheze în mediul online fără supravegherea maturilor și petrec mai multe ore pe internet îi face pe aceștia și mai vulnerabili în fața traficanților, spune într-un interviu pentru Radio Europa Liberă procurorul șef din cadrul secției anti-trafic a Procuraturii Generale, Sergiu Russu.

Sergiu Russu: „Problema tuturor instituțiilor din Republica Moldova – fluctuația cadrelor – joacă și aici festa. O parte din oamenii care au cunoștințele necesare, au îndemânările necesare pentru a investiga astfel de infracțiuni pleacă, alții care vin necesită instruiri, în perioade scurte iarăși își schimbă jobul și locurile rămân vacante. O altă provocare este faptul că încă sunt multe aspecte neacoperite, multe aspecte ce țin chiar de legislație, legislația noastră este ajustată la anul 2010, la anul 2014, însă, între timp, tehnologiile și accesul la tehnologii s-au dezvoltat foarte mult, copiii care anterior aveau un acces redus la aceste dispozitive, la diferite aplicații în internet, în prezent sunt mai vulnerabili, iar aceasta implică o sumedenie de riscuri.

Legea nu a mers în pas cu tehnologiile, legea a rămas undeva în anul 2014, pe când tehnologiile au săvârșit un salt, astfel consider că în prezent urmează să trecem o etapă de ajustare și adaptare a legii penale, a legii procesual-penale, a altor acte normative care să acopere domeniul respectiv și să echilibreze realitatea cu normele. Și o altă provocare este faptul că mulți justițiari nu percep suficient de clar pericolul fenomenului respectiv și privesc aceste forme de infracțiuni că adică s-au cules niște informații intime, cu caracter personal, ce este aici atât de nociv, omul nu a fost traumatizat fizic, nu are nici suferințe în ce privește starea sănătății. Și aici foarte mulți dau greș, deoarece, în opinia mea, impactul psihologic pe care poate să-l sufere o victimă-copil al unui abuz și exploatări sexuale, în special cu utilizarea tehnologiilor, îndeosebi atunci când, spre exemplu, toată școala cunoaște că fotografiile acestei victime sunt liber de accesat pe internet, este net superior chiar și acelorași leziuni corporale pe care poate să le suporte copilul.”

Europa Liberă: În ce măsură s-a schimbat atitudinea specialiștilor din domeniu față de victime, sunt aliații lor sau dimpotrivă?

Sergiu Russu: „Ceea ce ține de atitudinea specialiștilor, deseori practicienii cumva acuză victimele că au nimerit în această situație: „Tu ai vrut să faci poza”, „Tu ai provocat situația”, „Tu ai transmis, tu nu te-ai gândit”. Aceasta este o abordare absolut greșită, o abordare care din start respinge victima ca să mai vină și să mai coopereze. Alteori am explicat situații când victimele se re-audiază, se re-traumatizează, această situație cel mai des se întâmplă în instanța de judecată când chiar dacă un magistrat audiază victimele în cadrul urmăririi penale sau este la judecătorul de instrucție o procedură prevăzută în articolul 10¹ din Codul de procedură penală, mulți magistrați optează pentru audierea victimei pe viu, ca să poată formula întrebări toate părțile. Deseori sunt acceptate aceste cereri ale apărării și astfel este re-traumatizată victima.

În opinia mea, decât așa justiție, mai bine de trecut cu vederea în genere audierea și de condamnat sau de achitat persoana în baza probelor care există în dosar, fie o expertiză poate să mai rămână sau doar câteva mărturii directe. Magistrații și, uneori, și colegii uită de principiul constituit chiar în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului – interesul suprem al copilului în cadrul tuturor procedurilor, inclusiv procedurilor penale. Copilul nu este o piesă, inclusiv piesă procesuală, copilul este, în primul rând copil, unde trebuie să-i asigurăm toate drepturile și să încercăm ca după traumele pe care le-a suferit, noi, dacă să nu diminuăm, cel puțin, să nu avansăm cu această traumă.”

Europa Liberă: Apărătorii drepturilor omului constată cu îngrijorare că deseori victimele traficului de ființe umane ajung peste o perioadă să devină ele însele traficante. Cum se explică acest fenomen?

Sergiu Russu: „Iarăși sunt mai multe motive. Unul din motivele din care victimele ajung să devină traficante este influența traficantului, influența primului recrutor, când cumva determină victima ca să realizeze o parte a faptelor infracționale pe care le face el cu ideea că dacă vor apărea anumite investigații va fi pusă în prim-plan victima, și nu va cădea el sub prima lovitură. Este foarte greu de dispersat momentul când victima este exclusiv o victimă, momentul când victima în cadrul influenței traficantului acționează și în rol de, să-i spunem, recrutor, transportator sau persoană care cumva aplică violența și a treia situație, când deja victima ieșind de sub influența traficantului, să-i spunem, fosta victimă a traficului de ființe umane, când deja toate procedeele au trecut, neavând o consiliere și un suport de calitate vine în rolul de traficant. În situația când victima săvârșește infracțiunea sub influența traficantului sau când săvârșește infracțiunea în timp ce este exploatată, atunci ea este exonerată de răspundere sau, cel puțin, noi ne străduim întotdeauna să determinăm că da, în momentul X, perioada cuprinsă între data respectivă și data respectivă, ea era sub influența traficantului și a acționat la indicațiile lui. Și avem situații chiar în Federația Rusă când unele victime care erau exploatate în Federația Rusă, ca să poată pleca din locul unde erau exploatate, urmau să ademenească o altă victimă. În astfel de situații victimele erau scutite de pedeapsă, dar sunt alte situații când, de exemplu, traficantul deja era condamnat, victima pleca în țara de destinație, unde ea deja cunoștea anumite aspecte de activitate și începea să recruteze alte fete sau în alte situații recruta persoane și le exploata. Una din cele mai căutate traficante din Republica Moldova a fost anterior și victimă pe infracțiunea respectivă, în prezent are, pare-mi-se, mai mult de 30 de capete de acuzare.”

Europa Liberă: Cum s-a schimbat dinamica, lista statelor-țintă pentru traficanții de ființe umane?

Sergiu Russu: „S-a redus ca țară de destinație doar numărul victimelor traficate în Federația Rusă. Ea a fost o țară de destinație clasică până în anul 2014, până când s-a liberalizat regimul de vize, după liberalizarea regimului tendința sau vectorul de deplasare a conaționalilor noștri atât din punctul de vedere al migrației, cât și din punctul de vedere al traseelor traficanților s-a direcționat spre statele Uniunii Europene. Cunoașteți prea bine, noi avem peste un milion de cetățeni peste hotare, în diferite destinații și printre mulțimea aceasta de oameni sunt și persoane care sunt ademenite și exploatate de către traficanți. În prezent, pe teritoriul țărilor membre ale Uniunii Europene cetățenii noștri nu au dreptul să muncească doar în baza actelor de identitate, urmează să-și legalizeze această muncă și procesul acesta de legalizare, și lipsa acestui drept sunt deseori utilizate de către traficanți la ademenire, la adăpostire și, ulterior, la exploatarea cetățenilor noștri.”

Europa Liberă: Ce impact au tehnologiile informaționale asupra traficului de ființe umane?

Sergiu Russu: „Dacă anterior ca să fie persoanele recrutate, transportate pe teritoriul statelor de destinație traficanții veneau pe teritoriul Republicii Moldova, găseau victimele, le ademeneau, le recrutau, le aranjau transportarea și era necesară implicarea lor fizică, în prezent accesul la tehnologiile informaționale, și nu vorbesc de accesul traficanților, căci traficanții și la acele timpuri, în 2013-2014, aveau acces la internet, la rețelele de socializare, vorbesc despre accesul victimelor, adică pentru a fi conectat la rețeaua globală de internet nu trebuie să ai foarte mulți bani. Un telefon este foarte simplu de procurat și cu telefonul ai acces la internet și, respectiv, toți au acces la tine. Deci, accesul victimelor sau prezumatelor victime la tehnologiile informaționale a determinat oportunitatea traficanților să le contacteze la direct și peste hotare ulterior sistemele de plată pentru procurarea biletelor electronice încă au mai facilitat posibilitatea după recrutare de transportat victimele respective și deja pe teritoriul statelor de destinație este foarte ușor de controlat victimele iarăși cu ajutorul tuturor aplicațiilor care sunt la momentul actual disponibile. Deci, tehnologiile în prezent pe lângă faptul că facilitează reușesc și să ascundă, adică procesul de depistare a infracțiunilor a devenit mai complicat, mai cu seamă când, de exemplu, poți să te prezinți în lumea digitală sub orice nume, sub orice fotografie și nimeni nu te găsește și încă poți să-ți distorsionezi și IP adresa, dacă tare îți trebuie.”

Europa Liberă: Până nu de mult se credea că femeile și copiii ajung preponderent victime ale traficului de ființe umane. În ce măsură această percepție oglindește realitatea?

Sergiu Russu: „Profilul victimelor traficului de ființe umane pe departe nu sunt copii și femei, da, admitem și recunoaștem că sunt cele mai vulnerabile, iar exploatarea lor este cea mai severă, vorbesc despre exploatarea sexuală, dar foarte des victime ale traficului de ființe umane sunt bărbații, cu care e și mai complicat de dezvoltat o comunicare, bărbații ajung să muncească în diverse țări în condiții foarte nocive și, începând de la consecințele ce țin de sănătatea fizică și terminând cu situații când sunt nevoiți să doarmă pe sub poduri, să solicite ajutorul reprezentanțelor consulare ca să fie repatriați și multe altele. Adică bărbații în prezent au o cotă de 66% din totalitatea victimelor traficului de ființe umane din Republica Moldova. Deci, necesitatea de a fi prudenți ori de câte ori acceptăm un job, ori de câte ori plecăm spre o destinație oarecare să ne informăm referitor la termenul legal de ședere, contactul cu rudele cum s-ar putea de realizat în caz dacă este vreun semn de pericol și toate celelalte ar fi un sfat pe care l-aș expune pentru persoanele care mă ascultă.”

Acest interviu este un fragment din podcastul CuDREPTul realizat de Tatiana Ețco. Discuția integrală, la care a mai participat Rodica Moraru-Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane și Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului La Strada poate fi citită pe site-ul justiție transparentă.md.

CuDREPTul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Anchor.fm,

Acest Podcast este realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, care este parte a proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”.