Grupul de experți al Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRECA) a cerut Republicii Moldova să garanteze accesul la justiție al victimelor traficului de ființe umane, la asistență specializată și asistență juridică gratuită cu privire la dreptul lor la despăgubire și protecția împotriva intimidării în timpul sau după anchete și proceduri judiciare. Într-un raport publicat recent, GRETA arată că, deși conform legislației moldovenești, victimele au dreptul la asistență juridică și asistență juridică gratuită, în practică ele depind în mare măsură de ONG-uri pentru furnizarea lor. Noua lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor prevede înființarea unui sistem de compensare de stat, care nu este încă operațional. Raportul conține o serie de recomandări pentru facilitarea și garantarea accesului la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane, inclusiv prin colectarea de dovezi cu privire la prejudiciul suferit de victime și la câștigurile financiare din exploatarea acestora, utilizând pe deplin legislația privind înghețarea și confiscarea bunuri infracționale și revizuirea cadrului legislativ pentru compensarea statului.
Potrivit raportului, autoritățile moldovenești ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că cazurile de trafic de persoane sunt anchetate cu promptitudine, urmărite cu succes și conduc la sancțiuni eficiente. În plus, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a preveni intimidarea victimelor traficului în timpul anchetei și al procedurilor judiciare, în special prin practica interogatoriului dintre victime și inculpați. Traficul în scopul exploatării prin muncă este actualmente principala formă de exploatare în Republica Moldova, urmat de traficul de exploatare sexuală, arată într-un interviu cu Europa Liberă Petya Nestorova, secretar executiv al GRECA. Potrivit statisticilor oficiale, 1.496 de persoane au fost identificate ca victime ale traficului în Republica Moldova în perioada 2015-2019. 47% dintre victime erau femei și 21% copii. Principala țară de destinație a victimelor moldovenești este Federația Rusă, urmată de Republica Slovacă, Spania, Irlanda, Portugalia și Turcia. Un sfert dintre victime au fost traficate în Republica Moldova.
Europa Liberă: Doamnă Nestorova, GRETA a publicat un raport despre traficul de ființe umane din Republica Moldova, care atrage între altele atenția asupra faptului că numărul cazurilor de trafic de persoane pentru muncă este în continuare foarte mare în ciuda faptului că în țară există un cadru legislativ care combate aceste practici.
Petya Nestorova: „Așa este, aveți dreptate. Exploatarea pe piața muncii a devenit cea mai importantă formă de trafic de ființe umane pentru cetățenii moldoveni. Actualmente, bărbații moldoveni sunt mai des victime ale traficului de ființe umane. Una dintre explicații este sărăcia și lipsa de locuri de muncă, fapt care îi obligă pe oameni să își caute de lucru în afara țării, fie în UE, fie în Rusia sau Ucraina. Federația Rusă nu este semnatară a Convenției împotriva traficului de ființe umane a Consiliului Europei, fapt care face imposibilă monitorizarea de către noi a traficului de ființe umane din această țară. Pe de altă parte, faptul că oamenii pot călători acum fără viză, i-a făcut să creadă că este de ajuns să plece într-o țară UE și să accepte orice muncă li se oferă. Nu în ultimul rând, oficiile de inspecția muncii sunt insuficiente în toate statele semnatare ale Convenției.”
Europa Liberă: Și cum se explică această schimbare de tendință, în care avem mai multe victime bărbați decât femei?
Bărbații sunt, de regulă, victime ale muncii silnice, în special în construcții sau muncile sezoniere din agricultură...
Petya Nestorova: „Traficul de ființe umane este un fenomen de gen. Altfel spus, femeile sau bărbații pot deveni victimele unor forme diferite de exploatare. Bărbații sunt, de regulă, victime ale muncii silnice. Domeniile în care se regăsesc aceste forme de exploatare sunt construcțiile sau muncile sezoniere din agricultură sau nu numai. Și femeile sunt victime ale muncii silnice, dar mai ales în muncile casnice sau îngrijirea bătrânilor”.
Europa Liberă: Exploatarea are loc și în state membre UE care au ratificat convenția?
Petya Nestorova: „Statele membre UE au ratificat convenția și lucrăm cu fiecare în parte pentru a verifica dacă respectă prevederile documentului. Este crucială puterea pe care le-o dă legea inspectorilor de muncă. În multe state aceștia nu au mandat suficient de puternic pentru a cerceta cazurile de exploatarea muncii. Mandatul lor se limitează la siguranța și sănătatea la locul de muncă sau la aplicarea legislației muncii”.
Europa Liberă: Și ce poate face guvernul moldovean câtă vreme exploatarea are loc în alte state?
Petya Nestorova: „Aspectul cooperării internaționale este foarte important. Vă voi da exemplul Bulgariei, care, deși este membru UE, se confruntă cu un val de cazuri de exploatare a cetățenilor săi pe piața de muncă din UE. De aceea, guvernul de la Sofia a numit în multe state membre UE așa-numiți atașați de muncă. Lucrează la reprezentanțele diplomatice ale Bulgariei și treaba lor este să fie în legătură cu orice bulgar care are probleme legate de contractul de muncă, condițiile de muncă sau remunerație. Ca atare, este un proces cu multe fațete și cooperare în multiple sensuri.
Mai este un aspect important: responsabilitatea oamenilor de afaceri. Putem avea un producător onorabil care are însă un lanț de distribuție controlat de alte companii. Ei nu știu așadar care sunt condițiile din acest lanț de producție, nu știu cine lucrează pentru ei. Nu este în regulă. Din punctul nostru de vedere, o companie trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru tot ce se întâmplă pe tot lanțul de la producție la distribuție.
Mai există un aspect specific Moldovei: copiii exploatați pentru cerșit și pentru mici infracțiuni...
Statul are obligația să își ajute cetățenii să fie conștienți de existența traficului de persoane și cu privire la riscurile la care se supun când acceptă un job. Statul trebuie de asemenea să se asigure că legile sunt aplicate în țară și să coopereze cu alte state unde cetățenii săi devin victime ale exploatării. Dar dacă, de exemplu, un cetățean moldovean devine victimă în Italia, atunci autoritățile italiene sunt cele care trebuie să se ocupe în primă instanță de caz. Deci asistența juridică trebuie asigurată de țara unde are loc incidentul. Orice țară care a ratificat Convenția, are responsabilitatea de a identifica victimele în mod pro-activ și a le oferi sprijin și asistență. Nu contează naționalitatea victimei. Acest lucru are loc prin inspecția muncii din țara respectivă. Mai există un aspect specific Moldovei: copiii exploatați pentru cerșit și pentru mici infracțiuni. Cerșit în străinătate, iar micile infracțiuni în Moldova.”
***
Grupul de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) este un organism independent care monitorizează modul în care țările pun în aplicare Convenția Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane. Până în prezent, 46 din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au ratificat convenția.
