Linkuri accesibilitate

Femeile sînt cele mai expuse traficului de persoane din Moldova


Imagine generică

Amploarea fenomenului rămâne la cote îngrijorătoare.

În prima jumătate a anului 2018, procurorii moldoveni au înregistrat 155 de cazuri de trafic de persoane, față de 136 cât au fost semnalate în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit oamenilor legii, această creștere se datorează activizării organelor de drept și nu unei răspândiri și mai mari a fenomenului numit ,,sclavie modernă”. Procurorii mai anunță că momentan, trei din patru cauze penale sunt trimise în instanță, unde magistrații decid dacă sunt sau nu justificare învinuirile aduse de anchetatori. Care este situația din spatele acestor statistici oficiale?

Ani la rând, Republica Moldova a fost văzută drept un spațiu în care traficanții de femei găseau foarte lesne victime credule, iar autoritățile se arătau neputincioase în fața lor. Campaniile de sensibilizare publică au avut un oarecare efect.

Despre traficul de ființe umane relatează Tamara Grejdeanu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:11 0:00
Link direct

Dar îndemnul adresat autorităților, să întreprindă măsuri mai eficiente pentru depistarea şi pedepsirea traficanților de ființe umane rămâne valabil, judecând după raportul pentru anul 2018 făcut public de Departamentul de stat de la Washington. Republica Moldova a ajuns în rîndul statelor care ,,îndeplinesc standarde minime pentru eliminarea traficului”.

Republica Moldova a ajuns în compartimentul statelor care ,,îndeplinesc standarde minime pentru eliminarea traficului”

La Chișinău, autoritățile apelează la statistici încercând să etaleze progresele - în prima jumătate a acestui an procurorii au reușit să probeze vinovăția a 33 de persoane acuzate, cu pronunțarea a 24 de sentințe de condamnare, lucru nemaiîntâlnit până acum.

Directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, Lilian Levandovschi, spune că până acum instituția pe care o conduce avea ca prioritate identificarea și documentare cazurilor, acum se insistă și pe măsuri de prevenție.

De altfel, experți din domeniu insistă de mai mulți ani că traficanții pun în aplicare noi metode de ademenire a victimelor, se infiltrează pe reţele de socializare şi forumuri, de asta prevenția ar trebui să fie preocuparea de bază.

Lilian Levandovschi zice că se merge în instituțiile școlare și în comunități, pentru a explica pe înțelesul tuturor ce riscuri pot apărea la simpla căutare a unui loc de muncă sau în timpul unei discuții pe internet:

„Este totuși o problemă a unei pături sociale care poate nu beneficiază de veniturile necesare și care sunt mai ușor influențabili de alte persoane care au scopuri meschine. De asta și noi mergem cu informare. Asta e cel mai important, când mergi într-o școală profesională unde el degrabă absolvește și evident va fi în căutarea unui loc de muncă și să știe cum să se protejeze, la ce să atragă atenția. Fix așa, să cunoască și domnișoarele care pleacă peste hotare, în ceea ce ține de comunicarea pe paginile online. Facem lecții publice în biblioteci, școli.”

Republica Moldova rămâne una din sursele importante ale traficului de persoane iar așa cum spune Lilian Levandovschi, o mare parte din cazurile identificate se referă la exploatare prin muncă și cerșit în Federația Rusă sau exploatare sexuală. Procurorii au identificat și peste 20 de cazuri în care traficului au fost supuși copii.

Ana Revenco, președinta Centrului „La Strada”
Ana Revenco, președinta Centrului „La Strada”

Centrului Internaţional La Strada este una din entitățile care acordă sprijin acestor copii. Directoarea organizației, Ana Revenco susține că migrația părinților și sărăcia îi face pe copii vulnerabili, iar unii chiar ajung să cadă în plasa traficanților. Ea susține că în realitate, situația acestor copii este departe de a fi cea prezentată în rapoartele guvernamentale:

„An de an se vorbește despre eforturi susținute și se operează mai degrabă cu indicatori care vizează sistemul de justiție și la capitolul combatere: x cazuri identificate, x cazuri referite, x condamnări. Nu se vorbește despre rezultatul eforturilor din perspectiva beneficiilor acestor eforturi asupra persoanelor care au pătimit în urma acestor infracțiuni. Or, din punct de vedere calitativ, în Moldova lipsesc, de fapt, serviciile de reabilitare destinate copiilor în situații de criză, destinate copiilor care au fost victime ale unor astfel de infracțiuni precum traficul de copii și în special traficul în scop de exploatare sexuală.”

Ana Revenco mai spune că deși copiii ajung în centre de plasament, unde se prezumă că au parte de asistență, lipsesc serviciile de reintegrare, programele de asistență socială și psihologică.

Potrivit experților, femeile rămân cele mai expuse traficului de ființe umane.

Lilian Levandovschi dă însă asigurări că sistemul de lucru cu victimele este unul eficient:

„Oricare victimă care este identificată, ea beneficiază de perioada de reflecție care este de 30 de zile, perioadă în care victima trebuie să decidă dacă dorește să conlucreze sau nu, noi nu putem să o forțăm. Noi ne străduim să facem audieri la etapa inițială ca ulterior, victima când este audiată repetat, ea se revictimizează, își trăiește repetat istoria, noi ne străduim ca să nu admitem așa ceva.”

Potrivit experților, femeile rămân cele mai expuse traficului de ființe umane, însă este în continuă creștere și numărul cazurilor în care bărbații ajung să fie exploatați. Deși îndemnurile la vigilență sunt tot mai frecvente, amploarea fenomenului rămâne la cote îngrijorătoare, constată specialiștii. Iar explicația lor este următoarea: traficanții și-au schimbat metodele de racolare, iar în fața unor oferte bune de muncă, cetățenii uită să aibă în vedere siguranța personală.

Opinia dvs.

Arată comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG