Linkuri accesibilitate

Cum se pot proteja adolescenții împotriva abuzurilor sexuale


Adolescenţi abuzaţi/ 12plus.md

Aproximativ 5.000 de elevi din şcolile profesionale vor fi instruiți cum să se descurce în cazul eventualelor situații de abuz, exploatare sexuală și trafic de ființe umane.

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii a lansat astăzi un proiect de combatere a abuzurilor sexuale în școlile profesionale. Mai multe despre proiectul sprijinit administrativ de Ministerului Educație și financiar – de Ambasadei Olandei, în relatarea corespondentei Europei Libere.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:58 0:00
Link direct


Proiectul îi vizează prioritar pe elevii şcolilor profesionale deloc întâmplător. Tocmai absolvenţii acestor instituţii, arată statisticile, sunt cei mai vulnerabili când e vorba despre exploatarea sexuală şi comercială şi traficul de fiinţe umane.

Prin urmare cele mai eficiente măsuri de prevenire a acestor abuzuri ar fi cele întreprinse în acest mediu, spune președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Daniela Sîmboteanu. Am întrebat-o de ce anume tinerii din instituţiile vocaţionale ajung victime ale exploatării şi traficului.

Daniela Sîmboteanu
Daniela Sîmboteanu

„Unul dintre motivele intrării tinerilor în dificultate este situaţia socială. În cadrul acestor instituţii procentul tinerilor care provin din familii socialmente vulnerabile este un pic mai mare. Un alt factor ar fi că aceşti tineri se încadrează în câmpul muncii cu mult mai devreme. Există riscul de a se angaja fără contracte de muncă sau cu contracte care nu au toate prevederile necesare.

Tinerii din instituţiile profesional tehnice sunt antrenaţi destul de larg în activităţi din sectorul privat. În dependenţă de sectorul în care sunt antrenaţi riscurile sunt mai mari sau mai mici. Există aceste riscuri în special pentru cei care activează în sfera deservirii, pentru cei care intenţionează să plece la muncă peste hotare.”

De cele mai dese ori tinerii ajung să fie racolaţi prin intermediul tehnologiilor informaţionale, spune psihologul Daniela Sîmboteanu. Restricţionarea folosirii internetului nu ar fi însă o soluţie, crede ea.

„Dimpotrivă trebuie să oferim prin intermediul internetului cât mai multe soluţii tinerilor, să informeze tinerii cum ar putea aceştia să recunoască situaţiile potenţial periculoase şi cum ar putea să le depăşească.”

În cadrul proiectului aproape cinci mii de tineri din 10 şcoli profesionale vor fi instruiţi despre principalele metode de racolare şi harţuire, precum şi despre modalitățile de a se proteja de racolatori. Tinerii vor putea beneficia şi de consultaţii private cu psihologi.

Aceste informaţii absolut necesare tinerilor sunt deseori trecute cu vederea de profesorii constrânşi oarecum de programa şcolară, o recunoaşte directorul Şcolii Profesionale nr. 2 din Chişinău, Vitalie Belîi. Iată de ce managerul nu a avut nicio ezitare să accepte să fie printre beneficiarii acestui proiect.

Noi suntem mai mult preocupaţi de formarea profesională, suntem îngrijoraţi de noul sistem de salarizare...

„Noi suntem mai mult preocupaţi de formarea profesională, suntem îngrijoraţi de noul sistem de salarizare, cum ne vom descurca în regimul de autogestiune financiară şi, vedeţi, rămâne în umbră copilul, elevul. Dar prin acest proiect vin experţii care să ne ajute dezbătând acele subiecte la care tinerii eventual nu sunt gata să facă faţă, chiar nici cu concursul cadrelor didactice, profesorilor diriginţilor.”

Datele Centrului pentru combaterea traficului de persoane arată că pe parcursul anului 2018 au fost pornite 154 de cauze penale pentru trafic de ființe umane și 37 cauze penale pentru traficul de copii. Au fost identificate 60 victime ale infracțiunii de trafic de copii, exploatarea sexuală fiind principala formă de exploatare a copiilor. Cel mai des ajung în situație de trafic copii cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani. Aproximativ 60 la sută dintre victimele traficului de copii sunt fete, iar majoritatea copiilor provin din familii vulnerabile social-economic sau sunt lipsiţi de îngrijirea părinților.

XS
SM
MD
LG