Gioia Scappucci este expert în Cadrul Comitetului Lanzarote, un corp de experți al Consiliului Europei care a elaborat de curând o nouă convenție internațională care pedepsește abuzurile sexuale împotriva copiilor. Documentul, care a fost adoptat și de Republica Moldova, se referă în premieră nu doar la abuzul comis prin violență, ci și cel care se produce prin poziția de incredere, autoritate sau influență pe care un adult, nu neapărat din familie, ci din cercul său de apropiați, o are față de copil. Potrivit Gioei Scappucci, mai multe țări, între care și Republica Moldova, trebuie să își modifice legislația în sensul lărgirii cercului persoanelor care pot fi trase la răspundere dacă abuzează de copii, dar și în sensul protejării atât a minorilor cât și a adolescenților. Noul document, arată Scappucci, va pedepsi inclusiv abuzurile produse fără amenințări, violență sau forță.
Europa Liberă: Doamnă Scappucci, mulți experți consideră că această convenție este cel mai ambițios act normativ care pedepsește abuzurile sexuale împotriva copiilor. De ce?
Gioia Scappucci: „Este primul text care abordează violența sexuală împotriva copiilor într-o manieră cuprinzătoare, trecând dincolo de aspectele juridice care țin de zona penală, și care acordă aceeași atenție atât prevenției cât și protecției. Prevenția și protecția sunt părți esențiale ale acestui document, ca și cooperarea dintre țări, pentru că, din păcate, astfel de nenorociri se întâmplă în toate statele membre ale Consiliului Europei (47 la număr). Un alt avantaj al aceste convenții este că acoperă și țări din afara Europei.”
Europa Liberă: Mă voi referi acum la noțiunea de „cerc al persoanelor de încredere”, noțiune în jurul căreia este construită întreaga Convenție. Într-un raport publicat recent atrageți atenția că nu toate persoanele din cercul de încredere al unui copil pot fi trase la răspundere dacă abuzează sexual de acesta. Care sunt consecințele acestei slăbiciuni a legii?
Gioia Scappucci: „În primul rând aș menționa faptul că, din cercul de încredere fac parte, pe lângă părinți, prieteni ai acestora, rude (chiar și îndepărtate), sau chiar și profesorii sau antrenorii de sport ai copilului. Faptul că în unele țări aceste categorii de persoane nu sunt pasibile de pedeapsă dacă abuzează un copil, are consecințe dramatice. Copilul abuzat de profesorii sau unchii lui, de exemplu, nu va fi luat în serios de părinți.
Infracțiunea de abuz sexual asupra unui copil are două caracteristici principale: în primul rând abuzul poate apărea fără forță sau coerciție, ca atare va fi dificil pentru copil să convingă adulții, părinții, de exemplu, că a suferit un abuz. Dacă legea nu specifică foarte clar că un adult, care nu este neapărat din familia copilului, dar în care copilul are încredere și, ca atare, de care poate fi manipulat tocmai grație acestui capital de încredere, dacă legea nu prevede că această persoană poate fi trasă la răspundere, atunci copilul sau parinții lui nu vor putea face nimic împotriva sa în justiție.
Legea pedepsește violul sau incestul, dar nu și abuzul sexual produs fără coreciție, chiar și pentru copii care au depășit vârsta în care și-ar fi putut da acordul. Unui copil de 16 ani, de exemplu, care a fost abuzat de noul partener al părintelui său, fără forță, dar prin influența și autoritatea pe care acesta le exercită asupra sa, îi va foarte dificil să se adreseze justiției pentru ca a fost abuzat sexual.”
Europa Liberă: Înțeleg că Spania este un exemplu de bună practică. Ce face, în acest domeniu, Spania mai bine decît Moldova, de exemplu?
Gioia Scappucci: „Spania a inclus în legislația sa toate prevederile Convenției Lanzarote, în sensul că incriminează toate activitățile sexuale in care un adult angajează un copil, abuzând de poziția sa de încredere, autoritate sau influență. În oglindă, legislația Moldovei are prevederi care condamnă violul, dacă un copil a fost supus unor presiuni psihice sau fizice. Aceasta nu acopera însă cazurile cand copilul a fost manipulat sau influențat pentru a se angaja intr-o relație sexuală, fără violență sau forță.
De asemenea, legislația moldovenească conține prevederi care condamnă incestul, fără a se preciza dacă a fost sau nu utilizată forța. „Cercul persoanelor de încredere” nu este limitat doar la familie, ca atare acea prevedere din legislația moldovenească care limitează, in cazul incestului, vinovatia doar la membrii familiei, fără a o extinde și la abuzurile comise de un vecin sau un prieten de familie, este incompletă. Legislatia trebuie sa fie completata, pentru ajuta justitia să pedepsească aceste cazuri.
În afara de aceasta, în legislația din Moldova mai există o prevedere care diferențiază abuzurile care ar putea avea loc în contextul unei relații homosexuale. Chiar daca sanctiunile sunt la fel, faptul că se precizează că o astfel de relație este diferită, constituie o discriminare ce trebuie eliminată din lege. Legea nu trebuie să conțină nici un fel de prevederi discriminatorii, de orice natură ar fi acestea. Suferinta este la fel, victima este subiectul aceleiași traume chiar dacă abuzul a fost comis de cineva de acelasi sex.”
Europa Liberă: Care este mesajul Dvs pentru părinți și copii?
Gioia Scappucci: „Mesajul meu este: Spuneți-vă necazul cu voce tare, pentru ca vinovații să fie pedepsiți! Aveți curajul să vorbiți! Părinții trebuie să îl facă pe copil să înțeleagă că nu este vina lui. Nu este niciodată vina copilului, copilul este manipulat să creadă că este vina lui. Sigur daca unul dintre parinti este implicat, atunci situatia este delicata, dar celalat parinte trebuie sa se pozitioneze de partea copilului, sa il ia in serios, sa il apere, caci atunci cand copilul spune ceva, atunci sigur acel ceva s/a intamplat. De multe ori trecem aceste fapte sub tacere, si nu ar trebui sa trecem cu vederea semne care arata ca un copil nu se simte bine. El incearca sa transmita un mesaj, iar daca parintii nu il cred ii vor face un rau.”
