Din 2012, Republica Moldova este parte a Convenţiei internaţionale Lanzarote, prin care s-a obligat să ia măsuri pentru a proteja copiii de abuzurile şi exploatarea sexuală. La cinci ani distanţă, experţii centrului La Strada, care apără victimele traficului de fiinţe umane, constată că despre acest fenomen se vorbește cu jumătate de gură, iar maturii nu ştiu cum să intervină eficient pentru a preveni un caz de abuz sexual.
Până nu demult profilul copiilor abuzaţi sexual era următorul: proveneau din familii nevoiaşe, erau crescuţi de un singur părinte sau de bunici şi abia de aveau bani pentru strictul necesar. Deoarece pretențiile acestor copiii nu erau mari, ei cu ușurință ajungeau în plasa abuzatorilor.
Astăzi, când pe reţele sociale pot fi întâlniţi până şi copii de clasa întâi, pradă răufăcătorilor pot cădea şi micuţii din familii înstărite şi cu părinţi la prima vedere informaţi. Cum are loc aşa numita „racolare” pe internet? Avocata Natalia Bayram descrie un scenariu întâlnit frecvent:
„O fetiţă, în vârstă de nouă ani, într-o bună zi acceptă pe o reţea de socializare, prietenia de la un profil cu nume de băiat, de 16 ani. Ei discutau despre şcoală, despre relaţia ei cu părinţii. Într-o bună zi necunoscutul o întreabă pe fată dacă nu şi-ar dori un telefon performant, la care fata îi răspunde că şi-ar dori foarte mult acest lucru. Şi aşa fetiţa a fost „convinsă” să se dezbrace în faţa camerei web şi să urmeze indicaţiile acelui necunoscut. După o perioadă de timp fetiţa s-a speriat şi nu i-a mai transmis poze, însă acesta le-a făcut publice pentru un prieten de clasă de-al fetei. După ce a fost divulgată informaţia respectivă, fetiţa a ajuns cu tentativă de suicid.”
Cazul pe care l-a prezentat avocata Natalia Bayram este unul real, iar în prezent poliţia a intentat un dosar penal pentru acest abuz. Singura problemă e că legislaţia naţională nu este foarte explicită în cazurile de abuz sexual online şi deseori oamenii legii nu ştiu cum să intervină eficient. Din această cauză şi sancţiunile cu care se aleg abuzatorii sunt neînsemnate, constată Natalia Bayram:
„Şi în cazul dat acţiunile necunoscutului au fost calificate drept transmiterea şi purtarea discuţiilor cu caracter indecent. De fapt, sancţiunea pentru asemenea faptă, aşa cum prevede legea, este una foarte mică, de la trei la şapte ani de închisoare. În opinia noastră, ca şi specialişti La Strada, acţiunile date din start au fost calificate incorect, ele urmând a fi calificate cel puţin care recrutarea unui copil în scop de exploatare sexuală şi în cazul dat, aceste acţiuni s-ar fi sancţionat cu o pedeapsă de până la 20 de ani privaţiune de libertate.”
În urmă cu cinci ani, Republica Moldova a devenit parte a Convenţiei Europene privind protecția copiilor împotriva exploatării şi a abuzurilor sexuale, aşa numita Convenție de la Lanzarote. Progresul autorităţilor în acest sens este mai mult decât modest, constată preşedinta Centrului La Strada, Ana Revenco. La capitolul prevenire, Guvernul de la Chişinău şi-a asumat obligaţia să popularizeze siguranţa online în şcoli, însă asemenea iniţiative întârzie, spune Ana Revenco:
„Ce fac dacă primesc o propunere indecentă? Ce fac dacă mi se cere să expediez imagini sau video-uri cu caracter sexual? Inclusiv avem cazuri când copiii au fost şantajaţi cu expunerea conversaţiilor la teme sexuale faţă de colegi pentru a fi determinaţi să expedieze imagini. Toate aceste situaţii justifică necesitatea introducerii subiectului în programul şcolar şi abilitarea părintelui să-şi susţină copilul în utilizarea în siguranţă a internetului pentru că noi toţi înţelegem şi recunoaștem că internetul are foarte multe avantaje.”
Un studiu realizat de experţii centrului La Strada arăta că majoritatea copiilor navighează în mediul online fără supravegherea maturilor şi petrec pe internet în medie patru ore pe zi, inclusiv în timpul nopţii.
Cercetarea mai arată că fiecare copil intervievat este gata să transmită date personale şi fotografii persoanelor pe care le-au cunoscut exclusiv virtual.
