Doi din trei copii cu vârsta între 12 şi 15 ani accesează zilnic internetul, iar aproape fiecare al doilea copil mai mic de zece ani are deja un cont pe reţele sociale – sunt date aflate în urma unor sondaje de opinie de Centrul Internaţional „La Strada”. Organizația neguvernamentală, care vrea să protejeze copii de abuzuri pe internet, atrage atenția că puțini copii au cunoștință despre pericolele online.
Majoritatea copiilor din Republica Moldova care navighează pe internet o fac fără supravegherea părinţilor. Foarte puţini dintre ei, doar 9%, cer sfaturi adulţilor atunci când primesc on-line propuneri indecente. Concluziile se conţin în cercetarea despre siguranţa pe internet a copiilor, realizat la iniţiativa centrului „La Strada”. Autoarea cercetării, sociologul Diana Cheianu, a stat de vorbă cu peste o mie 500 de copii şi părinţi din toată ţara. Cea mai alarmantă constatare e că 80% dintre aceştia au transmis în ultimul an, prin intermediul internetului, mesaje, fotografii sau înregistrări video, iar fiecare al cincilea dintre ei a primit în schimb informaţii cu conţinut sexual:
„Unii copii nu se limitează doar la faptul de a-şi face prieteni în mediul on-line. Fiecare al treilea copil a încercat să se întâlnească cu aşa-numiţii prieteni din mediul virtual. Riscurile care sunt aici, iarăşi, sunt multiple. Peste jumătate dintre copii au regretat momentul. Motivele sunt diverse. Cele mai frecvente: că persoana pe care au întâlnit-o nu era cea pe care au cunoscut-o iniţial pe internet, nu corespundea după fotografii. Era fie mai mică, fie mai mare după vârstă. Dar, trebuie să fim atenţi că, practic, fiecare al patrulea copil care s-a întâlnit cu această persoană în lumea reală a fost jignit.”
De ce nu intervin maturii ca să prevină asemenea situaţii? Pentru că internetul şi reţelele sociale au evoluat prea rapid, iar mulţi părinţi pur şi simplu nu au cunoştinţele necesare pentru a-i ghida pe copii în mediul virtual, spune preşedinta Centrului Internaţional „La Strada”, Ana Revenco.
De asemenea, fiind întrebaţi despre felul în care părinţii le vorbesc despre riscurile on-line, majoritatea copiilor au recunoscut că aceştia le ţin „lecţii moralizatoare” sau chiar nu le permit să comunice on-line, lipsindu-i de telefoane şi computere. Printr-un asemenea comportament, maturii nu fac decât să izoleze şi mai mult copii, iar aceştia, neinformaţi, pot deveni victime ale abuzurilor sexuale, continuă Ana Revenco:
„Ştie copilul sau nu că în spatele acelui cont se poate afla o altă persoană, ştie copilul sau nu că orice mesaj odată expediat pierzi controlul asupra acestuia – nu ştii la cine va ajunge şi ce va face acea persoană cu acea fotografie. Noi suntem absolut fermi convinşi că odată ce această informaţie privind comportamentul securizat va ajunge la urechile copilului, atunci el cel puţin de două ori se va gândi înainte de a expedia date personale sau mesaje video personale şi de două ori se va întreba dacă să dea curs invitaţiei de a se întâlni în lumea reală cu o persoană cunoscută doar on-line”.
În condiţiile în care pericolele sunt la un click distanţă de copii, protejarea adolescenţilor nu este doar menirea părinţilor sau a profesorilor, crede preşedinta Centrului Internaţional „La Strada”. Pentru că majoritatea copiilor navighează pe internet mai ales de pe telefoane, operatorii de telefonie mobilă ar trebui să se gândească la anumite servicii de raportare a cazurilor de abuz on-line, e de părere Ana Revenco:
„Practicile mai multor ţări europene şi nu doar din Vest, dar şi din Est, arată că politici sociale, sensibile la subiectul siguranţei on-line în jurul căreia să fie organizată activitatea unor astfel de prestatori de servicii de telefonie mobilă sau internet sunt absolut posibile. În prezent, în Republica Moldova acestea practic lipsesc. Sunt câţiva operatori care anul trecut au făcut o primă încercare să aducă acest subiect – siguranţa copiilor online, în rândul abonaţilor săi. Vreau să cred că aceste experienţe vor fi motivante şi pentru alte business-uri şi ele se vor multiplica.”
În ce priveşte autorităţile, acestea ar trebui să revadă legislaţia la capitolul abuz sexual on-line, inclusiv să instruiască oamenii legii cum să intervină eficient în asemenea cazuri, cred experţii centrului „La Strada”. Şi asta pentru că astăzi aceste infracţiuni sunt calificate drept „discuţii cu caracter indecent”, pe când experţii insistă că e vorba de „recrutarea copiilor în scop de exploatare sexuală”. Calificarea incorectă a infracţiunii presupune şi sancţiuni prea blânde pentru răufăcători, altfel spus, încurajarea indirectă a acestora.
