Cotidianul Adevărul publică știrea privind blocarea de către socialiștii lui Igor Dodon, în Comisia de politică externă a Parlamentului, a unui proiect de lege care ar echivala studiile din Republica Moldova cu cele din România. Argumentele socialiștilor sunt considerate „aberante” de Iurii Botnarenco, semnatarul textului : legea ar crea noi posibilități de părăsire a Republicii Moldova. Or, a declarat pentru un post de televiziune Igor Șarov, fost ministru al educației, acest proiect de lege a fost cerut de diaspora și ar fi în beneficiul cetățenilor moldoveni aflați în România. Cu atât mai mult cu cât sunt în lucru legi asemănătoare de echivalare a studiilor între Moldova și Italia, Portugalia, Belarus şi alte state, pentru că, a spus Șarov, „trebuie să oferim posibilităţi”.
Pe site-ul G4Media este preluată pe larg declarația lui Renato Usatîi, referitor la poziția sa față de candidatul la președinție Igor Dodon. Liderul Partidului Nostru a discutat cu Maia Sandu despre „eliberarea Moldovei de hoție și «kulioace»”. În același timp, Usatîi le spune alegătorilor: „luați singuri deciziile, nimeni nu are voie să vă conducă și să vă arate ce să faceți, dar faptul că eu sunt împotriva kulioacelor și corupției știe toată țara. O să vedem ce va fi pe 15, dar eu știu că eu cu voi, suntem mulți, toată țara, și că împreună vom distruge acest tărăboi care a rămas după Plahotniuc și pe care îl apară cu atâta înverșunare Dodon”.
Cristian Unteanu scrie pe blogurile Adevărul despre acordul de pace privind Nagorno-Karabach. Un acord garantat de Rusia și având toate caracteristicile soluțiilor oferite în asemenea situații de ruși. Deocamdată, e limpede că „zona rămâne una de interes/control rusesc”. Dacă diplomația nu va mai face față, Rusia pune imediat la dispoziție „un contingent armat care să îndeplinească, după caz, rolul de forţă de menţinere sau impunere a păcii”. Așadar, un nou conflict închețat, care schimbă harta regiunii și care este rezultatul unei înțelegeri anterioare între Rusia și Turcia, acoperind interese comune, precum noul drum al mătăsii.
Același spațiu de bloguri al ziarului Adevărul preia și analiza Alinei Mungiu-Pippidi despre înfrângerea lui Donald Trump în alegerile americane. În opinia sa, Trump este un „accident al istoriei”. Dar unul care poate și-a avut rostul, „obligându-ne să fim mai puţin ipocriţi faţă de unele subiecte, cum ar fi capitalismul global(…), sau un sistem de apărare european, invocat mereu, deşi dacă europenii ar avea voinţă politică ar achita cotele la NATO, aşa cum ceruse Trump”.
Cristian Câmpeanu explică în revista 22 diferența dintre legitimitate și mandat în cazul oricărui președinte ales în America. Legitimitatea o dă rezultatul votului, mandatul e asigurat în funcție de avantajul ca număr de voturi asupra adversarului. În cazul lui Joe Biden, care a câștigat la o diferență mică și nu are majoritate democrată în Senat, nu poate fi vorba de un mandat, adică de îndreptățirea de a trece la reforme profunde radicale. Între cele necesare: modificarea componenței Curții Supreme de la nouă la 12 sau chiar mai mulți judecători ; modificarea modului în care este ales președintele țării prin renunțarea la Colegiul Electoral; modificarea definitivă a componenței Senatului prin recunoașterea statalității Districtului Columbia și a provinciei Puerto Rico; în fine, creșterea ponderii politice a minorităților rasiale dincolo de ponderea lor demografică.