Chiar nu există limite pentru propagandă și dezinformare, nici măcar în era internetului și a rețelelor de socializare? Sondajele de opinie din Rusia, atâtea câte sunt, arată că „nu”. La mai bine de o lună de la lansarea invaziei din Ucraina, și în pofida retragerii de la Kiev, un eșec, în opinia analiștilor occidentali, dar numai o regrupare în interpretarea Moscovei – popularitatea președintelui atinge noi cote record. Iar opoziția față de război, botezat oficial de Kremlin „operațiune specială” pentru „denazificarea” Ucrainei, pare slabă.
Stadionul Lujniki, Moscova, 18 martie 2022
Pierderile suferite de armata rusă sunt inexistente în media ruse, deși joi, pentru prima dată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov recunoștea că acestea sunt „grele”. Cât de grele? Peskov nu a dat nici o cifră, autoritățile ucrainene vorbesc de peste 18.000 de militari uciși (între care câțiva generali), serviciile de informații occidentale estimează că ar fi vorba de circa 10.000.
Cu toate acestea, săptămâna trecută, un sondaj al celui mai respectat institut sociologic de la Moscova, centrul independent Levada, indica și el o creștere a popularității președintelui Vladimir Putin. Aparent, rușii nu sunt obosiți de război și în nici un caz de președintele care a pornit acest conflict.
În cercurile academice, printre sociologi și analiști politici, sondajul Levada arată altceva: o reticență a rușilor, sau chiar teamă, de a vorbi sincer cu cei care fac sondajele.
Cercetătorii afiliați la London School of Economics au publicat pe 6 aprilie rezultatele unui experiment menit să indentifice așa-numitul fenomen de „falsificare a preferințelor” în sondajele de opinie din Rusia: își ascund respondenții adevăratele opinii când vine vorba de întrebări politice, mai ales de Putin și războiul din Ucraina? Și dacă da, în ce măsură?
Your browser doesn’t support HTML5
Ce au văzut și au auzit rușii despre orașul ucrainean Bucea?
Fenomenul duplicității („una gândești, alta spui”), când vine vorba de politică, este bine cunoscut în spațiul post-soveitic. Pentru generații întregi a fost un mod de viață, o strategie de supraviețuire.
„Știm că teama de represiune poate duce la falsificarea preferințelor (...), este însă greu de demonstrat și cuantificat”, scriu autorii experimentului, Philipp Chapkovski și Max Schaub.
Cu ajutorul unor liste tematice diferențiate și al unor întrebări deschise ( pentru cei interesați de experimente sociologice, mai multe amănunte aici), folosind un program rusesc numit Toloka, sociologii de la LSE au calculat că cel puțin 10% din respondenți nu spun adevărul, când vine vorba de sprijinul pentru războiul din Ucraina. Care s-ar situa la numai 53% (față de peste 70% cât arată sondajele oficiale).
Cel mai recent sondaj Levada (din 30 martie) estimează că în martie rata de sprijin pentru președintele Vladimir Putin crescuse la 83% de la 71%, cu o lună mai devreme.
Într-o postare pe Twitter la două zile după publicarea sondajului Levada, Sam Greene, directorul programului pentru Rusia de la Kings College London, critica însă rezultatele, argumentând că Levada ar fi trebuit să publice și procentul celor care refuzaseră să răspundă – ceea ce ar fi dat o imagine mai clară despre starea de tensiune din societate.
Centrul Levada și directorul său, Denis Volkov, nu au răspuns direct la aceste comentarii.
Pe 5 aprilie însă, într-o discuție online găzduită de Consiliul pentru Relații Externe cu sediul la New York, Volkov a spus că existau indicii clare, încă înainte de război, că rușii îl sprijină pe Putin.
„Cele mai recente cifre nu ar trebui să fie o surpriză” a subliniat Volkov. Încă din ianuarie, când creștea rapid numărul de militari masați la granița cu Ucraina, ruși „erau pregătiți moral” pentru război, a mai spus directorul centrului Levada.
Un sondaj independent comandat de CNN chiar înainte de invazia rusă constata că 50% dintre ruși cred că ar fi „corect ca Rusia să folosească forța militară, atât pentru a împiedica Ucraina să adere la NATO, cât și dacă se simte amenințată de activitatea străină din fostele republici sovietice”, acestea fiind două din argumentele folosite de Putin pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Volkov a făcut, de asemenea, o paralelă cu 2014, când sprijinul pentru Putin a crescut dramatic în urma deciziei Kremlinului de a anexa ilegal peninsula ucraineană Crimeea.
„Să nu uităm că nu este vorba de un sprijin necondiționat, nici pentru război, nici pentru Putin”, a mai spus Volkov. „Aproximativ jumătate din ruși îl susțin mai mult sau mai puțin necondiționat [pe Putin]și aproximativ o treime au unele îndoieli”.
„Cum spun însă unii respondenți”, mai spune directorul Centrului Levada, „nu-mi place ce se întâmplă, dar trebuie să fii patriot în aceste momente”.