Sorin Ioniță: Dacă e vorba de traseul Iași-Ungheni-Chișinău e posibil să fie gata, numai că asta nu rezolvă problema Moldovei”

Ministrul român de Externe în guvernul Dăncilă, Ramona Mănescu, a declarat miercuri la Chișinău că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi „operațional sută la sută” în primăvara anului 2020. Ramona Mănescu a propus asistență și expertiză românească în reglementarea conflictului transnistrean, despre care a spus că trebuie rezolvat așa încât să respecte integritatea teritorială și suveranitatea R. Moldova, „dar mai ales cu respectarea vectorului pro-european”. Despre noile angajamente românești la Chișinău o discuție cu președintele Expert-Forum din România, Sorin Ioniță.

Un interviu cu directorul Expert-Forum România, Sorin Ioniță

Europa Liberă: Ramona Mănescu a declarat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi operațional sută la sută în primăvara anului viitor. Dvs. cunoașteți bine istoria dării în folosință a acestui gazoduct. Din 2014 se avansează diferiți ani că va începe să curgă gazul prin țeava acestui gazoduct. Credeți în această promisiune făcută astăzi la Chișinău?

Sorin Ioniță: „Dacă e vorba de traseul Iași-Ungheni-Chișinău e posibil să fie gata, numai că asta nu rezolvă problema Moldovei, pentru că fără stație de pompare și fără gazoductul mult mai lung de pe teritoriul românesc, care trebuie să treacă dincolo de Iași, n-o să fie gaz suficient ca să ajungă până la Chișinău sau ca să ajungă Chișinăului. Deci, eu nu știu despre ce vorbesc ei, dacă fac numai această bucățică sau fac întreg proiectul. Mă îndoiesc că-l fac pe tot. Dar, în rest, sunt măsuri de bun-simț și asta cu gazoductul, și poduri și tot ce au mai discutat ei.

Ele trebuiau făcute de mult timp, dar sigur problema a fost în principal la Chișinău, că nu aveai cu cine, iar acum, mă rog, proiectele erau în sertar, au fost scoase și repuse pe agendă. Foarte bine că există mai mult interes la Chișinău pentru a le avansa și există și mai multă credibilitate și posibilitatea de a obține finanțare. Ceea ce până acum nu era cazul cu precedentul Guvern al Moldovei. Vă spun, problema mare, cum o văd eu, este pe partea românească, unde sigur teoretic ar fi mai mulți bani, ar fi și bani europeni, dar aici e responsabil Transgazul, adică o companie publică românească, care a fost ca toate celelalte în ultimii 2-3 ani căpușată, suptă de toate profiturile și dividendele, care au fost băgate în pensii speciale, în salarii, adică au fost date la bugetul de stat și ei nu mai au bani cu care să susțină propriile investiții, deși ar fi trebuit să îi aibă. Transgazul trebuie să ducă principalul efort pe partea românească. Eu știu dacă e în stare? Nu știu, promisiuni sunt multe. Dna Mănescu a fost trimisă la Chișinău, i-au pus niște dosare în brațe, ea e un fel de ministru de Externe accidental, care a trecut de la un partid la altul, s-ar putea să nu mai fie de mâine, dacă trece moțiunea de cenzură contra Guvernului în România. Păi, ei nu i-a păsat foarte mult de Moldova cât a fost europarlamentar, nici de România, de fapt. Nimeni nu știe cu ce s-a ocupat, dar dosarele sunt reale și temele sunt importante.”

Europa Liberă: Tocmai reținusem anunțul pe care îl făcea Transgaz, spunând că abia în 2022 am putea să vorbim despre gazul care va curge prin țeava acestui gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău.

Sorin Ioniță: „Ei se refereau probabil că tot proiectul se va încheia, inclusiv acea stație de pompare de mai mare presiune, care va fi undeva lângă Bacău, dacă am înțeles eu bine. Deci, trebuie făcuți vreo 100 și ceva de kilometri și pe partea românească, plus o stație care să dea presiune mai mare. Deci, ce a promis dna Mănescu astăzi, adică dosarul care era în sertar probabil că se face și ceva gaz va curge, dar nu va fi suficient și oricum vorbim de primăvara lui 2020, când problema mare a Guvernului Moldovei cu gazul e acum. Ce facem în iarna asta? Ce vorbim cu ucrainenii și ce vor face rușii contra ucrainenilor pe partea de gaz? Asta este marea dilemă acum.”

Europa Liberă: Cel puțin, ucrainenii au promis că ei vor asigura Republica Moldova cu gaze, indiferent ce se va întâmpla în relația Kiev-Moscova.

Sorin Ioniță: „Au fost aceste discuții ale Guvernului Maia Sandu cu ucrainenii, discuții foarte bune. Bine că fac promisiuni, să sperăm că se pot și ține de ele, nu suspectăm rea-credință la ucraineni cu acest Guvern, deocamdată, dar să vedem dacă se pot și ține, pentru că rușii pot să facă foarte multe lucruri cu acele depozite, cu tranzitul de gaze ș.a.m.d.

Dar în ce privește România, v-am spus: senzația mea e că a fost așa, o vizită de rutină, cu proiecte care ar trebui, de fapt, să ne fie rușine că nu le-am făcut mai demult proiectele astea. Vreau să zic noi, pe partea românească, trebuia mult mai demult să le facem, chit că la Chișinău a fost Guvernul care a fost. Dacă făceai un pod la Ungheni, nu cred că pleca Plahotniuc cu el în spinare, la fel și gazoductul. Și rămâne pe partea moldovenească problema proprietății, problema cine deține acel traseu de gazoduct, cum se va comporta, cum se va face despărțirea proprietății rețelei de proprietatea gazului care-i în conductă. Gazprom încă are cărți de jucat în Republica Moldova. Deci, misiunea grea e pe partea Guvernului moldovenesc, la noi e Transgazul, dar dacă Guvernul va continua să ia bani, adică dacă Guvernul acesta, PSD, nu pică la moțiunea de cenzură și va continua și în iarna asta să-și umple gaura bugetară, jefuind companiile publice de orice picătură de bani pentru investiții, eu nu văd cum vor fi ei gata nici în 2022 ca să pompeze realmente gaz către Moldova. Deci, va fi o țeavă care va sta acolo.”

Europa Liberă: Cel puțin, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a subliniat că acest proiect a înregistrat progrese semnificative și ar fi cu putință să se ajungă și la finalizare, pentru că, așa cum spuneam, demnitarii și de pe un mal al Prutului, și de pe celălalt din 2014 tot promit, promit că acest gazoduct va fi funcțional și că cetățenii vor putea să fie asigurați cu gaze prin alternativă.

Sorin Ioniță: „Nicu Popescu, în virtutea funcției, e obligat să fie optimist și nici nu are ce să spună altceva și eu sunt convins că ei în Guvernul Maia Sandu fac tot ce se poate ca să accelereze procesul, dar, din păcate, nu depinde numai de ei. Iar ce spune dna Mănescu e egal cu zero, ea repetă ce i-au spus ăștia la București. Nu știe ea ce se întâmplă pe acolo cu gazele.”

Europa Liberă: A mai făcut o declarație dna Mănescu aflată în vizită la Chișinău, propunând asistență și expertiză românească în reglementarea conflictului transnistrean, despre care a spus că trebuie rezolvat așa încât să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, dar am mai reținut un gând pe care l-a exprimat mai ales cu respectarea vectorului pro-european.

Sorin Ioniță: „Sigur, România e obligată să spună, și poziția noastră, a tuturor și a societății e asta că Moldova trebuie să respecte vectorul pro-european, că altă șansă nu e, dar mie mi se pare un pic amuzantă gluma aia cu expertiza românească pe rezolvarea problemei din Transnistria. Tare mare expertiză are diplomația română în a negocia cu rușii și cu comunități rusofone.

N-avem niciun fel de expertiză în genul ăsta de relații interetnice, putem, cel mult, propune, cum am făcut-o de fiecare dată, modelul pașnic de rezolvare a acestor probleme din România cu Ardealul, unde totu-i frumos. Dar, sigur, e cu totul o altă situație. Dacă ai putea să transferi soluția acolo, ai face-o, dar nu se poate. Deci, acolo mi-e teamă că greutatea pică pe Guvernul moldovenesc în momentul acesta și pe jocul politic foarte complicat dintre actorii principali care sunt acum la putere în Moldova și care pe tema asta trag cam unii hăis, unii cea. S-au mai temperat...”

Europa Liberă: Vă referiți la felul cum înțelege Igor Dodon în calitate de șef de stat să fie rezolvată problema și viziunea Maiei Sandu, șefa Executivului?

Sorin Ioniță: „Președintele Dodon, da, da... Nu e vorba de cei doi, dar ei reflectă vederile chiar în chestiuni importante din societatea moldovenească. Părea că în ultima vreme sau când au făcut coaliția, pozițiile lor s-au moderat și în special a lui Dodon, a acceptat vectorul pro-european. Așa s-a înțeles atunci. Și a început să vorbească mai puțin strident, însă când s-a dus la ONU, la New York a spus niște prăpăstii de ne-am îngrozit cu toții, lăudând Rusia și văzând-o în rol de mediator. Și vrea libertatea și independența Moldovei, dar, pe de altă parte, laudă ocupantul, singurul ocupant pe care îl are Moldova, că alt ocupant n-are. Și îl echivalează cumva cu Uniunea Europeană. Nu știu unde vor merge lucrurile astea, însă nu cred că se vede o rezolvare foarte curând a chestiunii din Transnistria. Adică, dacă ei chiar nu vor în Europa, nu văd cum poți să-i bagi cu forța.”

Europa Liberă: Dvs. cum vedeți această poziție pe care a luat-o Guvernul de la Chișinău în frunte cu Maia Sandu, spunând că mai întâi trebuie de scăpat de contrabandă, de schemele de corupție la hotarul dintre Republica Moldova și Ucraina pe segmentul transnistrean și, făcându-se ordine, s-ar putea să se ajungă și la discuții pe pachetul politic, adică ce statut ar merita această regiune transnistreană?

Sorin Ioniță: „Cred că este o poziție corectă și e bine să nu te arunci, de exemplu, înaintea ucrainenilor, care au și ei propriile negocieri, știți, și cu toate disputele astea din ultima vreme ce să facă ei în Donbas, nu e bine să o iei prea repede înaintea lor în relația cu Rusia și, pe de altă parte, ceea ce a spus Maia Sandu mie mi se pare că e un lucru care într-adevăr preocupă și chiar deranjează foarte mulți oameni simpli din Republica Moldova, pentru că toți vedeau această ipocrizie în ultimii ani și, de fapt, sub multe guverne.

Când tu pretinzi că acela e un regim separatist și n-ai de-a face nimic cu ei, dar pe sub masă se făceau o grămadă de scheme cu contrabandă, dar și cu plimbat oameni, cu dus acolo capacități să facă ăia bitcoin, care au fost trecute prin Chișinău, din câte se înțelege. Deci, era – cum să spun? – o cumetrie pe sub masă la făcut afaceri și bani cu un regim pe care tu îl declarai separatist. Deci, într-adevăr, partea de economie neagră, de criminalitate, de spălare de bani trebuie să se termine, într-un fel sau altul, cu sau fără vector european, estic, nimeni nu vine să spună că a continuat spălarea de bani și economia criminală este o soluție pe termen lung. Asta nici Rusia nu spune deschis. Și atunci, cred că este o idee bună, hai să reducem din problema asta și să vedem ce mai rămâne, să vedem ce-o să vrea pe urmă și cetățenii moldoveni din Transnistria, când s-a termina cu sifonările de bani și cu furtul de energie, de exemplu, Centrala de la Cucuirgan, furtul din bugetul Moldovei adică. Și cu toate schemele astea care țin în viață o regiune și un regim artificial. Deci, până atunci, cât tu îi alimentezi pe sub masă cu țeava, ce să negociezi cu ei? Ei cum au să cedeze? N-au să cedeze.”

Europa Liberă: Cunoscătorii dosarului transnistrean spun că Rusia ar fi cea mai interesată să se găsească o soluție pentru criza transnistreană, ca să creeze un precedent și pentru alte conflicte înghețate.

Sorin Ioniță: „De aia am spus că este, probabil, una din mizele lor ca să creeze un precedent pentru cazul care-i interesează mult mai tare și care este Ucraina și tocmai de aia nu trebuie să se arunce cineva cu capul înainte la o soluție foarte rapidă, pentru că rușii o pot exploata. Hai să curățăm ce este acolo și, dacă lucrurile se așază, vom vedea pe urmă ce se întâmplă, însă, pe de altă parte, nu știu ce expertiză poate să dea România...”

Europa Liberă: Dar, în general, Bucureștiul este preocupat de felul cum poate fi soluționat conflictul transnistrean?

Sorin Ioniță: „Teoretic este preocupat, pozițiile oficiale ale diplomației române sunt cele corecte, aliniate cu Europa, dar uitați-vă ce a făcut, de fapt, Bucureștiul în ultimii trei ani sau mai mulți ani cât a fost regimul oligarhic la Chișinău, care făcea aceste jocuri duble, triple cu Transnistria, cu Rusia și în toate părțile, iar ăștia de la București îi susțineau din toate puterile. Deci, teoretic una spuneai, dar alta făceai pe sub masă, te făceai că nu vezi că se creează tot felul de relații nesănătoase și incestuoase între Chișinău și Tiraspol. Nu cred că asta îți oferă o poziție să fii foarte moral astăzi sau foarte gălăgios pe tema asta, dar ar fi bine să putem ajuta cu ceva la partea asta de securizare a fluxului de bunuri, la oprirea contrabandei care ne afectează și pe noi, traficul de țigări care intră în România, de exemplu, vine și din părțile alea. Sau de băuturi spirtoase, sau cine mai știe ce, de oameni, de droguri nu știu, dar ne putem trezi într-o zi sau bani oferiți Moldovei ca asistență, cum s-a întâmplat anul trecut, au ajuns să fie spălați prin afaceri derulate prin Transnistria sau prin alte offshore-uri. Deci, agenda Guvernului de la Chișinău mi se pare corectă, că trebuie curățate și aduse la lumină foarte multe lucruri care țin de economie și după aia vedem ce se întâmplă și politic.”

Europa Liberă: Dar acum, pentru că e o nouă putere la Chișinău, România o să-și revizuiască poziția față de dosarul Republica Moldova, care include și problema transnistreană?

Sorin Ioniță: „Așa sper și eu, dar nu sunt convins sau, nu știu, nu am semne. Anul 2019 a fost foarte instabil politic și, de fapt, nici nu știi cine conduce, cine se ocupă de ce, inclusiv de bugetul țării numite România deocamdată nu știm cine se ocupă.

Primul ministru e instabil, ba pleacă , ba nu pleacă; consilierii se rotesc, miniștrii se rotesc. Este foarte dificil să ajutăm pe alții când nouă nu ne e clar ce vrem să facem. Asistența, atât cât se poate, ea sunt sigur că continuă pentru Republica Moldova, sprijinul la Bruxelles pentru integrarea europeană, pe dosarele importante, sunt sigur că asta se face, dar ca să te bagi în genul acesta de chestii complicate cum e Transnistria, nu știu dacă are cineva resurse. În tot cazul, nu Ministerul român de Externe, care a dat chix atât de spectaculos în ultimii ani, susținând un regim profund impopular în Moldova și care a sfârșit-o cum a sfârșit-o. Deci, cine – acei consilieri și secretari de stat care nu mai știau cum să-l cultive și să-l ajute pe Plahotniuc să deschidă uși la Bruxelles și la Washington, ăia să rezolve acum lucruri în Moldova? Dar ce credibilitate au? Măcar au tăcut o vreme, aripa aia a intrat un pic în conservare aici, la București, și nu se mai ocupă sau nu la vedere, nu mai e atât de gălăgioasă ca înainte în raport cu Chișinăul. Dar s-o trezi într-o zi. Cine știe? Sau așteaptă să se destabilizeze Guvernul de la Chișinău, ca să vină cu o altă variantă. E și asta o posibilitate.”

Europa Liberă: La Chișinău a fost semnată o foaie de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre Chișinău și București.

Sorin Ioniță: „Da, e foarte bine că lucrurile astea tehnice care se pot face se fac înainte și e bine să ajutăm cu asta. Starea noastră de spirit ar trebui să fie acum că avem restanțe de recuperat pe toate aceste proiecte. Deci, nu să mergem triumfalist, vai, mai facem o țeavă de la Iași să treacă Prutul la Ungheni.

Trebuia făcută de acum cinci ani țeava aia și acum să avem tot proiectul de la Bacău și stația de pompare și acum în noiembrie să intre gaze românești în Moldova. Asta trebuia să se întâmple ca să nu stea Chișinăul cu spaimă – vor fi sau nu vor fi gaze iarna asta? Deci, cu sentimentul acesta că avem restanțe mari de recuperat trebuie să ne apucăm de treabă. E foarte bine că avem o foaie de parcurs, am mai avut și înainte. Să sperăm că pe asta se poate avansa. Cel puțin, cred că până în primăvară puterea de la Chișinău este stabilă și să-i ajutăm să treacă iarna. Cred că acesta este un lucru foarte bun. Și să sprijinim agenda lor europeană și în măsura în care se poate să-i sprijinim să obțină finanțări și din alte părți cum au început deja să vină de la parteneri internaționali.”