Speranța de viață în UE a urcat peste nivelul dinainte de COVID: 81,5 ani

Vaccinare la domiciliu împotriva COVID-19 la Poienița Voinii, Romania, 13 mai 2021. Experții spun că fără vaccin, revenirea la tendința crescătoare a speranței de viață ar fi durat mai mult.

Potrivit unor date preliminare publicate vineri de biroul de statistică al UE, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a fost în 2023 de 81,5 ani, cu 0,9 ani mai mult decât cu un an mai devreme, și cu 0,2 ani peste nivelul pre-pandemic din 2019.

În 15 țări membre, speranța de viață a fost peste media UE, în frunte aflându-se Spania (84 de ani), Italia (83,4 ani) și Malta (83,6 ani) - a constatat Eurostat.

Un nivel înalt al speranței de viață îl au și țările scandinave: Suedia (83,4 ani) și Norvegia (ne-membră în UE), cu 83.1.

Dintre fostele țări comuniste primite în UE, cel mai mult se trăiește în Slovenia: în medie 82 de ani.

Vecina de la vest a Moldovei, România, se numără printre țările cu speranță de viață redusă din UE: 76,6 ani, cam la același nivel cu Ungaria, în urma ei fiind numai Letonia și Bulgaria.

Pe de altă parte, România este însă țara unde „saltul” speranței de viață față de nivelul dinaintea pandemiei a fost cel mai mare, anume un an în plus.

În R. Moldova, ultimele date despre durata medie a vieții au fost publicate anul trecut, referindu-se la anul 2022. Atunci, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020.

Pandemia de COVID-19 din anii 2020-2022 a frânat și chiar pus în revers tendința creșterii continue a speranței de viață în lume, prin fenomenul „deceselor în exces”, peste procentajul normal - o aberație provocată de pandemie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News