Anunțându-și demisia, Ormanji și-a exprimat regretul că deputații găgăuzi nu și-au asumat responsabilitatea de a depăși blocajul electoral din autonomie. El a explicat, într-un briefing, că până la o nouă ședință a Adunării Populare, interimatul funcției va fi asigurată de vicepreședintele forului, Gheorghi Leiciu, fost procuror al Găgăuziei.
Cererea de demisie al lui Ormanji ar urma să fie examinată la următoarea ședință. El a asigurat interimatul din noiembrie 2025, când spicherul Dmitri Constantinov și-a dat demisia, invocând probleme de sănătate. Peste o lună, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare a averii străine, dar a reușit să fugă în regiunea transnistreană înainte de pronunțarea sentinței.
Ce s-a întâmplat în Adunarea Populară?
Ședința Adunării Populare convocată pe 2 iunie nu s-a putut ține din lipsă de cvorum, fiind prezenți doar 13 din cei 35 de deputați găgăuzi. Unii dintre absenți au boicotat-o în semn de protest față de decizia Curții de Apel Centru din 28 mai, care a menținut sentința guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate în finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
Ormanji a spus că „a făcut tot posibilul pentru a evita criza politică” și că adoptarea dispoziției agreate de Chișinău și Comrat ar „salva atribuțiile Găgăuziei”. El i-a numit „pretinși patrioți” pe cei care au boicotat ședința, torpilând astfel soluția convenită, și a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea acum să limiteze din drepturile autonomiei, mergând la Curtea Constituțională.
Dar vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a spus Europei Libere că rămâne optimist și speră că Adunarea Populară va reuși să se convoace într-o altă ședință pentru a aproba soluția de compromis.
Imagine de la ședința Adunării Populare din 2 iunie, care nu a întrunit cvorumul necesar pentru aprobarea sau respingerea deciziei de compromis cu autoritățile de la Chișinău
Ce presupune „soluția de unică folosință”?
Autoritățile de la Chișinău și de la Comrat au agreat un proiect de dispoziție pentru depășirea blocajului electoral din autonomie, după o întrevedere care a avut la Președinție pe 23 aprilie.
Un grup de lucru a elaborat proiectul unui document care ar urma să fie folosit o singură dată – pentru alegerea noii Adunări Populare. Dispoziția, care ar trebui să fie adoptată de către componența actuală, spune că, pentru aceste alegeri, sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” (așa cum este stipulat în Codul Electoral a autonomiei) și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” (cum prevede Codul Electoral al R. Moldova) sunt considerate identice.
Până acum, Comratul a încercat de câteva ori să organizeze alegeri, dar acestea au fost anulate după ce Chișinăul a mers în instanță, disputa juridică având la bază tocmai denumirea organului electoral din autonomie.
Proiectul agreat de Comrat și Chișinău descrie modul de funcționare a autorității electorale găgăuze la următoarele alegeri pentru Adunarea Populară și finanțarea acestor alegeri. Documentul mai stabilește că pentru funcția de deputat local vor putea candida persoane cu vârsta de la 21 de ani, care au locuit nu mai puțin de un an pe teritoriul autonomiei.
Un conflict între legislativ și executiv
Ședința Adunării Populare de la Comrat a fost marcată și de un conflict cu bașcanul interimar, Ilia Uzun.
Bașcanul interimar a acuzat legislativul că nu a respectat procedurile, informând executivul despre ședință abia în dimineața zilei de 2 iunie, fără un aviz necesar.
Unii deputați au făcut cu Uzun un schimb de replici pe tonalități ridicate, acuzându-l că ar fi interesat în blocarea alegerilor pentru a-și menține postul.
Nicolai Ormanji a răspuns că ședința a fost organizată legal, dar a recunoscut că s-au comis abateri neînsemnate.
La sfârșitul săptămânii trecute, ambasadorul desemnat al Rusiei în R. Moldova, Oleg Ozerov, a fost la Comrat, unde a avut o întrevedere cu conducerea Găgăuziei, inclusiv cu Ilia Uzun. Acesta i-a mulțumit diplomatului rus că a venit să se intereseze de problemele Găgăuziei, „care este supusă unor presiuni mari”.
Gheorghi Leiciu, care a participat și el la întâlnire, a spus Europei Libere că subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost abordat doar tangențial.
Alegerile bașcanului, în ceață?
În ecuația scrutinelor găgăuze apare o nouă necunoscută: alegerile anticipate ale guvernatorului (bașcanului). Hotărârea Curții de Apel Centru în privința Evgheniei Guțul este executorie. Asta înseamnă că autoritățile de la Comrat trebuie să declare vacantă funcția de bașcan și să anunțe alegeri.
Nicolai Ormaji spune că acestea ar trebui organizate în trei luni. Situația se complică, însă, pentru că nu există încă o autoritate electorală regională, care să se ocupe atât de alegerile în Adunarea Populară, cât și de cele pentru guvernator.
Din punct de vedere tehnic, Adunarea Populară trebuie mai întâi să decidă asupra unui organism electoral, iar apoi să stabilească data scrutinului anticipat al bașcanului, a spus Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te