Sprijin străin pentru rezistență în teritoriile ucrainene ocupate. O faptă bună, sau cinism? Ecourile unei investigații de presă de la Kiev

Dezvăluirile au stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare – despre siguranța unor astfel de acțiuni de protest în teritoriile ocupate, despre responsabilitatea donatorilor și a contractorilor, precum și despre activitatea jurnaliștilor. Serviciul Ucrainean a Europei Libere a adunat diverse opinii.

Despre ce este investigația

Jurnaliștii de la Kyiv Independent au descoperit că mișcarea de rezistență „Panglica galbenă” și mișcarea partizană feminină „Zla Mavka” au fost susținute de compania britanică IN2, cu sediul în Dubai. Autorii au ajuns la concluzia că activiștii au fost încurajați să se opună ocupației ruse, fără avertismente privind pericolul.

Recrutarea pentru „Panglica Galbenă” se face printr-un bot necriptat din aplicația de mesagerie Telegram. Jurnaliștii au încercat să-l folosească și au descoperit că lista de protocoale de securitate era opțională.

Un reprezentant anonim al Direcției Generale de Informații a Ucrainei a declarat pentru Kyiv Independent că organizatorii mișcării „pun în pericol fără temei viața activiștilor lor și obțin beneficii din aceasta”.

Compania IN2 a subliniat că „respinge categoric orice afirmație potrivit căreia activitatea aplicației ar fi putut duce la arestarea, torturarea sau moartea activiștilor «Panglicii Galbene»”.

Fotografii cu urări de Anul Nou subversive față de ocupanții ruși, de la un activist al mișcării „Panglica Galbenă” din Crimeea.

Publicația Kyiv Independent a descoperit că firma IN2 a primit finanțare din partea guvernelor Marii Britanii și Canadei. Conform documentelor guvernului canadian, plățile către organizația IN2 pentru anii 2022/2023 și 2023/2024 au totalizat 2.327.000 de dolari canadieni (1.700.955 de dolari americani). Nu se știe ce parte din acești bani a fost destinată sprijinirii organizațiilor de rezistență împotriva ocupației din Ucraina.

După Canada, în 2025, organizația IN2 a fost finanțată timp de câteva luni de guvernul britanic. Conform datelor prezentate de autorii investigației, angajaților cu funcții de conducere din cadrul IN2 li s-au plătit, de asemenea, sume semnificative din aceste fonduri – în special, șeful de proiect primea o remunerație zilnică de 616 lire sterline (833 dolari SUA), în timp ce directorii rețelei, precum jurnalistul britanic David Patrikarakos, primeau câte 800 de lire sterline (1080 de dolari SUA) pe zi.

Finanțarea britanică a fost suspendată după ce au apărut îngrijorări cu privire la siguranța operațiunilor, angajarea de personal insuficient calificat și eficiența generală a utilizării fondurilor, se arată în articolul lui Jimmy Rashton, Alexei Sorokin și Chris York.

Autorii au apelat, în special, la un investigator britanic cu rugămintea de a evalua în mod independent informațiile suplimentare din fotografiile publicate de „Panglica Galbenă”. Acesta a reușit în câteva minute să determine locul exact al fotografierii, precum și să stabilească ora aproximativă. Imaginile permit adesea și evaluarea înălțimii aproximative, a sexului și a vârstei persoanelor.

În același timp, autoritățile ruse utilizează din ce în ce mai activ camerele de supraveghere pentru a descoperi astfel de gesturi de rezistență.

Explicațiile Hannei Șelest și comentariul Olhăi Rudenko

Alături de David Patrikarakos, în articolul din Kyiv Independent apare și renumita cercetătoare ucraineană Hanna Șelest, directoarea programelor de securitate ale Consiliului de politică externă „Prisma ucraineană” și președinta consiliului de supraveghere al Institutului Ucrainean.

Hanna Șelest

Ca răspuns la articol, Șelest a declarat pe Facebook că Kyiv Independent a folosit pentru investigație o „istorie falsă” și „martori care mint”.

Ea confirmă că, începând din 2022, a ajutat mișcarea „Panglica galbenă” – a atras resurse, expertiză și finanțare, dar afirmă că nu a influențat activitatea operațională și nu a contactat direct activiștii.

Potrivit ei, articolul folosește surse dubioase, conține fapte distorsionate despre finanțare, aluzii nefondate la implicarea în moartea sau torturarea activiștilor și manipularea unor cazuri individuale. Ea subliniază, de asemenea, că participanții la mișcarea de rezistență acționează voluntar și „pot decide singuri dacă să se alăture mișcării de rezistență”.

Șelest consideră că publicarea acestor informații poate face rău, în special din cauza riscurilor pentru oamenii din teritoriile ocupate și a utilizării materialului de către „propaganda inamică”.

Olha Rudenko

Olha Rudenko, redactor-șef al Kyiv Independent, respinge aceste observații și se întreabă de ce Hanna Șelest „a uitat să menționeze veniturile obținute din colaborarea cu o «companie britanică cunoscută în cercuri restrânse» în declarațiile sale din 2024 și 2025”.

„Cel mai important lucru este că, literalmente, toți cei implicați în această poveste neagă orice responsabilitate pentru siguranța activiștilor de pe teren”, subliniază Rudenko. Ea a publicat câteva postări pe Facebook, explicând investigația și răspunzând criticilor.

Rudenko a explicat, în special, de ce în articol a fost utilizat unul dintre răspunsurile Hannei Șelest din timpul interviului – din motive de interes public. După cum a relatat Kyiv Independent, în cadrul conversației, Șelest a negat că ar fi dat instrucțiuni de a pune muzică ucraineană în public în zona de ocupație, afirmând că acest lucru ar fi fost „sinucidere” și a sugerat că acest lucru a fost interpretat greșit. Dar printre modalitățile de rezistență din chatbotul „Panglica Galbenă” se afla și această opțiune.

„Mai multe întrebări decât răspunsuri”

Jurnalista Angelina Kareakina consideră că articolul din Kyiv Independent despre mișcarea de rezistență confundă finanțarea cu amenințările la adresa siguranței activiștilor și nu oferă răspunsuri clare. Kareakina este cofondatoare a Laboratorului de jurnalism de interes public și consilieră a președintelui consiliului de administrație al Suspilne, radioul public ucrainean.

Ea se întreabă dacă finanțarea occidentală reprezintă într-adevăr o problemă, dacă acuzațiile privind onorariile ridicate ale consultanților sunt întemeiate și de ce prezența experților este prezentată fără o analiză a competenței acestora.

De asemenea, Kareakina nu înțelege de ce anumite fapte (cum ar fi înregistrarea companiei în Dubai) sunt prezentate, în opinia ei, într-un ton negativ, fără dovezi care să ateste existența unor probleme.

Jurnalista consideră că ancheta lasă mai multe întrebări decât răspunsuri. „Ce anume au dezvăluit colegii, în afară de faptul că acești oameni lucrează într-un domeniu extrem de sensibil?”, întreabă Kareakina.

Analista politică a fundației „Inițiative Democratice”, Maria Zolkina, consideră și ea articolul din Kyiv Independent despre „Panglica Galbenă” parțial incorect și superficial. Ea explică că finanțarea unor astfel de inițiative de către partenerii occidentali este o practică obișnuită și nu indică neapărat mercantilismul celor care le pun în practică. Ea numește „onorariile mari” menționate ca fiind tipice pentru consultanța internațională.

În opinia ei, autorii articolului se așteptau la răspunsuri publice acolo unde acest lucru este imposibil din cauza sensibilității subiectului și a restricțiilor de securitate. De asemenea, Zolkina consideră că autorii nu înțeleg suficient specificul mișcării de rezistență și diferența dintre activitatea civică și activitatea de agent. În general, în opinia ei, articolul se bazează pe prea multe surse anonime, conține judecăți neverificate și nu are o bază documentară suficientă.

Acțiune a mișcării de rezistență „Panglica galbenă” în Crimeea.

Sunt necesare acțiuni de rezistență civilă în condițiile ocupației?

Fostul prizonier Vladimir Fomiciov scrie că „este foarte îngrijorător faptul că au apărut anumite persoane care îi trimit pe oamenii noștri la închisoare pentru a obține bani”. Nu merită ca moralul ucrainenilor din Kiev să fie ridicat de oamenii torturați în captivitate în Luhansk sau Crimeea, mai crede el. În 2016, Fomiciov a fost luat prizonier de separatiștii susținuți de Rusia, iar după eliberarea prin schimb în 2017 s-a întors la jurnalism.

Fondatorul comunității InformNapalm, Roman Burko, un refugiat din Crimeea, remarcă faptul că materialul a adus în discuție o problemă ignorată de mult timp: o parte dintre oameni au folosit situația în propriul lor interes. În opinia sa, atât donatorii, cât și executanții proiectelor au neglijat siguranța ucrainenilor din teritoriile ocupate, tratându-i ca pe o resursă.

„Acum, toți se vor apăra reciproc în mass-media, pentru că înțeleg că sunt legați nu doar de bani, ci și de sângele celor pe seama cărora s-au câștigat acești bani... Probabil că, chiar și după acest articol, nimeni nu va fi tras la răspundere”, scrie Burko.

În timpul discuțiilor despre „Panglica galbenă”, oamenii reali din teritoriile ocupate sunt adesea ignorați, consideră însă Andrii Dihterenko, redactor-șef la „Realna Gazeta”, publicație specializată în problemele ocupației.

El este convins că acțiunile de rezistență civilă din teritoriile ocupate au importanță în primul rând pentru ucrainenii de acolo, deoarece îi ajută să-și păstreze identitatea, demnitatea și sentimentul de legătură cu Ucraina.

„Ei nu și-au prins panglici în piept pentru că li s-a cerut sau pentru că li s-au dat bani, sau pentru că ar fi vorba de o operațiune specială. Au făcut-o pentru a se susține pe ei înșiși și pe ceilalți ucraineni din jurul lor”, subliniază jurnalistul, care a participat el însuși la acțiunile de protest din Luhansk în 2014.

În același timp, astfel de acțiuni implică riscuri și necesită o abordare cât mai prudentă în ceea ce privește comunicarea și organizarea, spune el.

Dihterenko subliniază că „Panglica galbenă” și formele similare de rezistență nu trebuie subestimate, deoarece ele reprezintă o parte importantă a experienței oamenilor aflați sub ocupație și a rezistenței lor interioare, chiar dacă din exterior aceste acțiuni pot părea gratuite sau periculoase.

Redactoarei-șefe a publicației online despre Mariupol 0629.com.ua, Anna Murlikina, i s-a părut că, în investigația lor, jurnaliștii tocmai au minimalizat acțiunile non-violente de rezistență din teritoriile ocupate, considerându-le lipsite de sens.

Ea întreabă în ce fel divulgarea informațiilor despre finanțarea rezistenței din străinătate va contribui la o activitate mai sigură, având în vedere că în prezent din străinătate sunt finanțate „nu doar nevoile de apărare, ci și mass-media, educația, medicina și plățile sociale, în special pensiile”. „Se poate considera acest lucru ilegal?”, întreabă Murlikina.

În același timp, ea este de acord că problemele de securitate trebuie să fie o prioritate și subliniază responsabilitatea personală pentru contactele cu persoanele aflate sub ocupație, chiar dacă acestea sunt dispuse să-și asume riscul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te