Stanislav Ghilețchi: Un eventual program „Primul automobil” ar putea să crească și mai mult gradul de îndatorare a populației

Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat, la finele anului trecut, că guvernul ar intenţiona să lanseze programul „Primul automobil”, care ar urma să fie similar programului „Prima casă”. Până în prezent, autoritățile nu au oferit mai multe detalii despre obiectivele, bugetul sau condițiile programului. Expertul Stanislav Ghilețchi, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a analizat însă cum acest program ar putea afecta piața auto, care va fi impactul asupra mediului și dacă poate fi considerată această inițiativă a statului una eficientă și rațională. Stanislav Ghileţchi a ajuns la concluzia că iniţiativa ar fi inoportună şi ne-a explicat de ce.

Interviu cu Stanislav Ghilețchi

Stanislav Ghilețchi: „Inițiativa a fost lansată. La etapa actuală nu cunoaștem foarte multe detalii despre exact conceptul sau ideile guvernului cu privire la condițiile acestui program, dar contextul în care ea a fost vociferată totuși sugerează că programul urmează să susțină procurarea automobilelor pentru cetățenii cu venituri medii, iar acest lucru înseamnă că programul exclude posibilitatea procurării automobilelor electrice. De ce acest lucru ar fi problematic? Sunt două momente la care aș vrea să fac referință. Astăzi, dacă analizăm piața vânzărilor automobilelor, vom observa că totuși sectorul auto înregistrează o creștere destul de robustă. Anul trecut, am depășit cifra de un milion de automobile înregistrate în Republica Moldova, iar dacă ne uităm la creșteri, observăm că peste 45 de mii de autovehicule pe an se adaugă în Republica Moldova și dacă se păstrează această tendință, atunci în 10-12 ani parcul de automobile se va dubla, iar aceasta înseamnă că astăzi nu există constrângeri semnificative pentru cetățeni la procurarea unui automobil, adică cetățeanul are acces – fie cu banii acumulați, fie are acces destul de facil la credite sau modalitatea de a procura un automobil în leasing, în comparație cu programul „Prima casă”, atunci când acesta într-adevăr a venit să faciliteze, pentru că cetățenii întâmpinau anumite dificultăți la procurarea unui apartament în comparație cu procurarea unui automobil.”

Europa Liberă: Deci, ideea Dvs. este că procurarea automobilelor nu mai pare a fi un lux, iar impactul asupra mediului e deja unul simțitor, mai ales în capitală?

Stanislav Ghilețchi: „Da!”

Europa Liberă: Și atunci, în atare condiții, cum vă explicați totuși această grijă, să zicem, a statului de a ajuta cetățenii să-și procure mașini?

Stanislav Ghilețchi: „De aceea am și făcut această analiză în care dorim să atragem atenția că nu este necesar un astfel de program dacă vom cheltui banii statului pentru cumpărarea automobilelor care și așa se cumpără, în mod natural, acum pe piață. De aceea, unica justificare sau unicele condiții care ar putea justifica cheltuirea banului public este ca aceste automobile noi procurate să fie totuși cu un grad de poluare mult mai mic în comparație cu actualul parc rulant sau să fie integral electrice.”

Europa Liberă: Ceea ce în condițiile Moldovei pare deocamdată imposibil, nu-i așa?

Stanislav Ghilețchi: „Evident! Adică chiar și simulările de date pe care le-am făcut totuși arată că povara pentru bugetul public național va fi una destul de mare. Cu atât mai mult că provocarea majoră va fi în prioritizarea acestui sector în defavoarea altor sectoare, pentru că pe lângă faptul că noi în domeniul transportului avem probleme destul de mari, de exemplu, astăzi în municipiul Chișinău nu există marcaj rutier, nu avem un concept ce facem cu parcările auto, se înregistrează o creștere a numărului de accidente, avem o infrastructură rutieră care are condiții destul de nesatisfăcătoare pe tot teritoriul. Și atunci, în momentul în care statul ar decide să subvenționeze, bunăoară, cumpărarea mașinilor electrice, cetățeanul s-ar întreba: dar de ce nu ne-am gândit mai întâi să creăm infrastructura necesară, ca ulterior să contribuim, de exemplu, la electrificarea parcului rulant? Cu atât mai mult, nemaivorbind de faptul că există probleme în alte domenii, în sfera socială, în învățământ sau medicină. Într-adevăr, există aceste constrângeri care totuși par să demonstreze faptul că programul „Primul automobil” pentru automobilele clasice este inoportun, iar pentru automobilele electrice, deși în viitorul apropiat s-ar putea să fie implementat, totuși la etapa actuală este destul de timpuriu. Și un alt moment la care am vrut să atrag atenție este creșterea gradului de îndatorare a cetățenilor, pentru că orice program care va veni să faciliteze procurarea de automobile o va face prin cetățeanul fie să acceseze credit bancar sau leasing. Iar acest lucru din nou va contribui la creșterea gradului de îndatorare. Recent a fost elaborat un raport de colegii noștri de la Expert-Grup în care au arătat că creditarea persoanelor fizice anul trecut a ajuns la maximumul istoric al Republicii Moldova. De aceea, orice program de acest gen din nou ar putea să contribuie la o creștere și mai mare a gradului de îndatorare a cetățenilor și din punctul meu de vedere este o îndatorare nenecesară la momentul actual.”

Europa Liberă: Ați analizat, probabil, experiența și altor state care au realizat programe similare de ajutorare în procurarea primului automobil. În ce măsură acest tip de inițiative s-au dovedit a fi eficiente în alte părți?

Stanislav Ghilețchi: „În varianta clasică acest program a fost implementat în Thailanda atunci când statul a încercat să susțină industria auto și a permis cetățenilor care nu aveau un automobil să beneficieze de o anumită subvenție la procurarea acestui automobil. Cred că impactul major a fost faptul că dintr-un milion de cetățeni care au accesat programul în jur de 10% sau o sută de mii nu au reușit să plătească ratele lunare pentru automobil. Din nou, dacă ne întoarcem la ideea de această îndatorare excesivă a cetățenilor, deși la etapa inițială au crezut că vor putea, vor fi în stare să plătească această rată lunară, ulterior s-a dovedit că nu au fost în stare și la ei a mai fost distorsionată și piața auto, pentru că foarte multe vânzări care s-au produs în timpul programului au fost vânzări care urmau să fie în viitor. Prin urmare, la încheierea programului piața auto a fost lovită de o stopare a vânzărilor de automobile, pentru că toți cetățenii care au dorit să cumpere au făcut acest lucru în timpul programului. Direcțiuni diferite ale acestui program au fost aplicate, de exemplu, în România sau în alte state europene, unde a fost și componenta „Rabla”, care la noi cel mai probabil nu va exista, nu am auzit intenția autorităților de a avea această componentă „Rabla”, în care cetățeanul beneficiază de sprijin din partea statului la cumpărarea unui automobil nou cu casarea automobilului vechi. Și acest lucru se face pentru a reduce numărul de automobile poluante pe străzile din orașele țării, dar, cum am spus, experiența altor țări a avut rezultate mixte, pentru că întotdeauna este dificil de a evalua impactul și de înțeles dacă cetățeanul a cumpărat acest automobil ca urmare a sprijinului statului sau el oricum dorea să-l cumpere și a beneficiat de o anumită reducere din partea statului.”

Europa Liberă: Dle Ghilețchi, ați menționat că în domeniul transporturilor există suficiente probleme. În opinia Dvs., ce măsuri ar fi mai oportun să întreprindă acum autoritățile decât, iată, să lanseze eventual niște programe cu viitor incert, să zic așa?

Stanislav Ghilețchi: „Cred că o prioritate majoră ar fi aprobarea noului regulament privind inspecția tehnică periodică. Dacă totuși vorbim că aerul poluat este una dintre provocările majore pe care le avem în țară, cu atât mai mult în municipiul Chișinău, iar aceasta este o restanță a autorităților și implementarea noului regulament care ar transpune Directiva europeană în acest domeniu ne-ar permite ca, eventual, să putem scoate din uz mașinile extrem de poluante, pe care astăzi le avem pe drumurile naționale și în capitala țării. Acest nou regulament ne-ar permite să scoatem mașinile diesel care nu conțin acest filtru de particule DPF, pentru că foarte multe mașini diesel, atunci când sunt importate în Republica Moldova, fie le este scos acest filtru, pentru că el este extrem de costisitor la schimbare și atunci pentru a nu avea aceste costuri adiționale el este scos. Această nouă directivă ar exclude, adică nu va fi posibil ca un automobil să treacă inspecția tehnică periodică dacă el nu va avea acest filtru. De aceea, cred că o prioritate ar fi totuși să revizuim acest concept de inspecție tehnică periodică, pentru că el trebuie să devină un instrument eficient al statului în combaterea poluării generate de către automobile. A doua prioritate, dar acest lucru cred că se referă mai mult la nivel local, municipiul Chișinău, cu susținerea guvernului, ar trebui să prioritizeze dezvoltarea transportului public în defavoarea celui privat, adică dacă nu vom avea investiții în transportul public, tot mai mulți cetățeni vor migra spre automobile, iar acest lucru va continua agravarea acestei probleme. Și al treilea element, care la fel nu prea se văd inițiative în acest domeniu, este această reducere drastică a numărului de accidente și a victimelor umane ca urmare a acestor accidente. Tot mai multe țări din Europa adoptă această viziune zero, în care ei doresc către anul 2050 să reducă la zero numărul de decese ca urmare a accidentelor rutiere. Și acest lucru la fel trebuie să devină o prioritate pentru reabilitarea infrastructurii rutiere. Foarte puțin accent se pune pe schimbarea infrastructurii fizice. Deseori se pune doar asfaltul acesta nou, se pune marcaj și se permite automobilelor să se deplaseze cu viteze ridicate, fără să se țină cont de aspectele de securitate și siguranță în trafic. Deci, acestea ar fi trei priorități, pe care eu le-aș vedea mult mai importante și care la fel necesită investiții financiare în defavoarea alocării banilor pentru susținerea cumpărării de automobile de către cetățeni.”

Europa Liberă: Dacă e să admitem că acest program „Primul automobil” va fi lansat și va prevedea condiții similare cu „Prima casă”, ce ar risca beneficiarii, cetățenii care ar putea accesa acest program? Vă întreb, pentru că am văzut deja că mai mulți beneficiari ai programului „Prima casă” se plâng că se îndatorează din ce în ce mai mult, pentru că crește dobânda.

Stanislav Ghilețchi: „Evident s-ar putea, așa cum s-a întâmplat și în Thailanda, așa cum am identificat acest risc, eventual cetățenii care vor accesa sau vom cumpăra acest automobil și în condițiile în care deja posibil au și alte credite, inclusiv au procurat un apartament, ar putea să se confrunte cu dificultăți majore la plata leasingului lunar pentru acest automobil, deși la etapa inițială posibil această subvenție sau facilitate fiscală ar putea fi destul de atractivă din partea statului, atunci când cetățeanul vede că statul îl ajută în procurarea acelui automobil, dar la acea etapă poate să nu realizeze care ar putea să fie eventual impactul într-un an, doi sau trei, atâta timp cât va dura acest lucru și atunci am putea ajunge în situația în care companiile de leasing sau companiile de microfinanțare, sau băncile ar putea să se confrunte cu anumite pierderi, pentru că aceste credite nu vor putea fi întoarse de către cetățeni și aceasta este un risc major în condițiile în care, cum am spus, noi suntem astăzi la maximumul istoric al creditării persoanelor fizice în portofoliul general.”