Statul majorează indemnizațiile pentru profesori, dar școlile nu găsesc specialiști la științele exacte

Guvernul a majorat, pe 20 mai, indemnizațiile pentru absolvenții care se vor angaja, începând cu 1 iulie 2026, în școli și grădinițe. Cei care vor alege să predea în afara municipiilor Chișinău și Bălți vor primi 275.000 de lei, dacă au studii superioare, și 235.000 de lei, dacă au studii profesional-tehnice.

Pentru profesorii de discipline reale (matematică, fizică, chimie, biologie și informatică) și de limba și literatura română în școlile cu predare în rusă, indemnizațiile vor fi și mai mari. 300.000 de lei vor primi cei care se vor angaja la Chișinău sau la Bălți și 375.000 de lei – cei care vor merge în provincie.

Indemnizația va fi achitată în două tranșe: jumătate după primele șase luni de activitate și cealaltă jumătate, după 18 luni lucrate. Dar cei care nu vor lucra timp de 5 ani obligatorii acolo unde vor fi repartizați vor trebui să întoarcă banii.

În acest fel, Ministerul Educației speră să-i stimuleze pe tinerii specialiști din domeniile matematicii, fizicii, chimiei, biologiei și informaticii să se angajeze în instituțiile de învățământ, iar pe absolvenții de liceu – să aleagă programe universitare cu profil real.

Câți absolvenți se angajează în școli?

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, autoritățile și-au propus să atingă cifra de 500 de tineri repartizați anual în școlile și grădinițele din țară.

Datele statistice arată că numărul absolvenților repartizați anual de Ministerul Educației a crescut treptat: de la 296, în 2022, până la 429, în 2025. Totuși, acest număr acoperă mai puțin de o treime din deficitul de cadre didactice: 1.586 de locuri vacante, anul trecut.

De asemenea, nu toți dintre absolvenții repartizați ajung să ia indemnizația după șase luni de activitate. Din cei 429 repartizați anul trecut, s-au angajat 378, dintre care 249 – în orașe și 129 – în sate.

La disciplinele deficitare, pentru cele 475 de funcții vacante anunțate anul trecut, au fost repartizați doar 37 de tineri, acoperind mai puțin de 8% din necesar.

De exemplu, la matematică au fost repartizați doar nouă profesori, în timp ce erau vacante 238 de locuri. La fizică, nu a fost ocupat niciunul din cele 107 posturi libere. La informatică, au fost acoperite doar două din cele 27 de funcții disponibile.

Autoritățile spun că una dintre probleme este interesul scăzut pentru cariera didactică, mai ales la disciplinele reale. În 2024, la Facultatea de Fizică de la Universitatea de Stat din Moldova erau în doar 12 studenți.

Facultatea de Fizică rămâne fără studenți

De 4 ani în căutarea unui profesor de fizică

Directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din orașul Sângera, Ana Peciul, a povestit Europei Libere că instituția caută de 4 ani un profesor de fizică, dar fără succes, deoarece, după cum i s-a spus, pur și simplu nu sunt.

„Am trimis deja profesorii noștri de chimie și biologie la recalificare, pentru că în noul curriculum național, care va intra în vigoare în 2027, vor fi comasate fizica, biologia și chimia într-o singură materie: științe”, a spus Peciul.

Directoarea crede că suma de 375.000 de lei ar putea fi motivantă, dar nu e de ajuns pentru a-i atrage pe tinerii specialiști. „Noi am avut o fată care a venit să predea limba română, a lucrat trei luni și s-a eliberat. A întors banii și a plecat peste hotare. A zis că munca în sistemul educațional este foarte stresantă”, își amintește directoarea liceului din Sângera.

Vezi și un reportaj de la Sângera, despre Mihaela Zaharia, care este printre puținii tineri care au ales să predea matematica în școală.

Mihaela Zaharia, printre puținii tineri care au ales să predea matematica în școală

Ea consideră că autoritățile ar trebui, mai degrabă, să-i motiveze pe profesorii care lucrează de multă vreme și să se preocupe de starea lor de bine, pentru că mulți dintre ei fac câte o normă și jumătate pentru a ajunge la salariul mediu pe economie.

„Nu știu dacă o să găsim în instituția noastră un profesor care nu are credite. Salariul de 15.000 de lei pe care îl are un profesor care muncește câte 30 de ore pe săptămână este o bătaie de joc. Măcar 25.000 ar trebui să fie salariul și chiar mai mare”, spune Ana Peciul, directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din Sângera.

Româna pentru găgăuzi

Printre tinerii care vor beneficia de cele mai mari indemnizații sunt și profesorii de limbă română care se vor transfera în școlile din Găgăuzia. Specialistă în Direcția de învățământ din Găgăuzia și unul dintre puținii funcționari locali care cunosc româna, Lidia Ostaș nu crede că aceste stimulente vor schimba situația din autonomie.

La recensământul din 2024, circa 4,7% din locuitorii Găgăuziei au declarat româna ca limbă maternă și doar 1,7% au spus că o vorbesc acasă. Majoritatea folosesc în viața de zi cu zi rusa, care este și limba de instruire în școli.

Lidia Ostaș, angajată a Direcției Educație din Găgăuzia, Comrat

„Eu știu deja că limba română nu se învață doar la lecții. Mai bine am organiza alte activități cu acești bani, ca să îi motivăm pe elevi. Să îi ducem la teatru la Chișinău sau în România, în tabere ar fi mai eficient. Nu cred că vor sta în rând absolvenții pentru a veni în Găgăuzia. Iar cei care vor veni cine știe cum vor lucra”, a spus Europei Libere Lidia Ostaș.

Ea așteaptă ca autoritățile să deschidă un centru de predare a limbii române la Comrat. „Trebuia să fie deschis încă acum 2 ani, dar unde e? Dacă ar exista, și mai puțini bani s-ar cheltui. Avem în Găgăuzia un centru unde sunt organizate cursuri de limba turcă, într-o o atmosferă frumoasă. Să veniți să vedeți câți vorbesc turca aici. Româna se învață în școli și rezultate nu prea sunt”, explică funcționara de la Comrat.

Vezi și un reportaj din satul Congaz, autonomia găgăuză, unde profesori, educatori, directori de grădinițe și școală sau contabili sunt printre adulții care fac cursuri de limba română.

Cursuri de română, în Găgăuzia: „Situația este așa că deja trebuie să o știm”

Indemnizația la angajare pentru debutanți nu este singurul stimulent prin care autoritățile vor să atenueze îmbătrânirea corpului didactic, în condițiile în care mai puțin de 10% din profesori au sub 30 de ani, iar cei trecuți de 50 de ani reprezintă peste 45%.

În ultimii 2 ani, au fost dublate bursele pentru studenții de la specializările pedagogice, iar tinerii specialiști primesc compensații la plata facturilor în perioada rece a anului și câte o mie de lei lunar pentru chirie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te