Subvenționare în agricultură după model european? Ce spun fermierii despre proiectul propus de autorități 

Fermierii cred că proiectul Ministerului Agriculturii este unul bun, dar spun că, pentru a fi ca în Uniunea Europeană, agricultorii ar trebui să primească plăți directe, iar fondul de subvenționare ar trebui să fie cu mult mai mare.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a prezentat o inițiativă legislativă cu privire la subvenționarea în agricultură și în mediul rural, care conține prevederi împrumutate din practicile Uniunii Europene și din experiența României, pentru a apropia legislația națională de normele Politicii Agricole Comune. Documentul stabilește măsurile de sprijin și plățile pe care le vor obține fermierii în procesul de subvenționare, o nouă clasificare a fermierilor și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aceștia.

AIPA ar putea atrage fonduri europene

Una dintre noutăți este că agricultorii ar putea să primească bani de la stat la fiecare etapă de implementare a unui proiect investițional (cum ar fi înființarea unei livezi super-intensive), până la finalizarea acestuia. O atenție deosebită va fi acordată solului. Astfel, fermierii care vor solicita subvenții vor fi obligați să-și asume angajamente referitor la asolamentul și protejarea solului.

De asemenea, potrivit proiectului, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar urma să fie transformată din autoritate administrativă în instituție publică aflată la autogestiune. „Această practică este destul de răspândită la nivelul țărilor europene. Prin schimbarea statutului instituției, nu vor fi afectate responsabilitățile și obligațiunile legate de buna administrare a mijloacelor financiare, dar se vor crea premise pentru o mai mare independență în activitate, inclusiv atragerea și menținerea resurselor umane competitive, profesioniste și oneste”, spun autorii inițiativei.

Ministerul Agriculturii susține că, după reorganizarea AIPA, numărul angajaților instituției se va dubla, timpul de examinare a cererilor se va reduce, iar procesele vor fi digitalizate. Dar cel mai important rezultat pe care vor să-l obțină autoritățile prin reformarea AIPA este acreditarea acesteia la nivel internațional, ca să poată atrage și gestiona fonduri europene.

Propunere: 8% din veniturile bugetului de stat

În opinia directorului executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mîrzenco, noile prevederi lasă mai mult loc de manevră pentru modificarea ulterioară a regulamentului de subvenționare. Organizația propune ca suprafața minimă eligibilă pentru subvenții să fie mai mică, pentru ca mai mulți fermieri foarte mici să aibă acces la finanțare.

De asemenea, Vasile Mîrzenco susține că mărimea fondului de subvenționare ar trebui să fie fixată în lege la valoarea de 8% din veniturile bugetului de stat, adică, în condițiile actuale, în sumă de circa 5 miliarde de lei.

„Cuiva poate să i se pară o cifră exagerată, dar noi trebuie să ținem cont de faptul că încă nici măcar nu aplicăm subvenționarea clasică în agricultura din R. Moldova, în afară de faptul că, în urmă cu un an, a început subvenționarea pe cap de animal. Majoritatea fermelor, care practică activitate pur agricolă, nu primesc subvenții clasice, adică la hectar, kilogram sau litru de producție”, a declarat Vasile Mîrzenco pentru Europa Liberă.

Prin urmare, reprezentantul fermierilor consideră că suma de 5 miliarde de lei ar trebui să fie repartizată pentru plățile directe și pentru actualele forme de subvenționare, în proporție de 50% fiecare.

„Dacă se dau bani cu țârâita, legislația europeană nu ajută”

Și directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, consideră că trebuie reglementate foarte clar plățile directe pentru fermieri, care nu pot fi achitate în lipsa unui registru al agricultorilor sau a unui sistem informațional dedicat.

„Dacă vrem să racordăm legislația națională la cea europeană, trebuie să înțelegem că plățile directe reprezintă subvenționarea de bază în Uniunea Europeană. Din punctul nostru de vedere, deja există posibilitatea de a acorda plăți directe, mai ales că acciza la motorină este restituită ca plată directă la hectar. Este inadmisibil ca în continuare să fie blocată această plată foarte importantă”, a spus Europei Libere Alexandru Slusari.

El a menționat că, din punct de vedere tehnic, proiectul se apropie de legislația europeană, însă este foarte important să fie sprijiniți în mod prioritar fermierii mici și mijlocii, iar mărimea fondului de subvenționare să fie una adecvată.

„Legislația poată să fie cea mai conformă, cea mai bună, cea mai frumoasă, racordată la standardele europene, dar dacă în continuare se vor da bani cu țârâita, așa cum se face la noi, nu ajută”, a mai afirmat Slusari.

La rândul său, expertul Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul” s-a arătat rezervat față de faptul că, într-un viitor apropiat, în R. Moldova va exista un proces de subvenționare după modelul european.

„Un model european poate fi, în principiu, preluat, dar trebuie să ținem cont de faptul că noi nu avem resurse suficiente pentru subvenționare. Dacă noi dorim ca beneficiarii, agricultorii, să fie competitivi și nu numai pe piețele externe, dar și pe piețele interne, trebuie să fie create niște condiții măcar apropiate de cele pe care le au fermierii din UE. Este vorba de resurse financiare cu mult mai mari și este nevoie ca procesul de subvenționare să țină cont de toate transformările care au loc în agricultură și în mediul rural”, a subliniat expertul.

Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural va constitui anul viitor 1,5 miliarde de lei. În 2022, a fost alocată inițial aceeași sumă, iar ulterior a fost majorată până la 1,75 miliarde de lei.