Your browser doesn’t support HTML5
A fost concluzia acestei reuniuni la vârf de toamnă care s-a soldat și cu un acord între UE și premierul britanic Boris Johnson pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune. După ce a scăzut tensiunea discuțiilor, odată trecută ziua Brexitului, iar Boris Johnson întors la Londra pentru a-și vinde acordul opoziției din parlament, cei 27 de lideri au avut la dispoziție ziua de vineri pentru a discuta chestiuni interne, în primul rând bugetul pentru următorul exercițiu financiar 2020-2027.
Cifrele sunt încă tulburi, iar o majoritate a liderilor s-au arătat nemulțumiți de repartiția actuală, ca și de nivelul contribuțiilor și al diferitelor portofolii și rubrici. Una din probleme vine din aceea că toate țările vor trebui să-și mărească contribuția la bugetul comun, dacă fiind plecarea importantului contribuitor net care era Marea Britanie.
Toate țările vor trebui să-și mărească contribuția la bugetul comun...
În mare țările ar trebui să contribuie cu circa 1% din PIB. La fel, a dat naștere la mari discuții propunerea ca atribuirea fondurilor să depindă de starea democrației, o privire spre țările autoritare din Estul Europei, cum sunt in primul rând Ungaria sau Polonia
Un alt punct important pe meniul summitului celor 27 de la Bruxelles, în afară de Brexit, a fost blocajul în cazul candidaturii Albaniei și Macedoniei de Nord și refuzul Franței de a accepta începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord.
Macron a fost singurul care s-a opus, din cei 27, începerii negocierilor cu Macedonia. In privința Albaniei, cei care s-au opus, în afară de Franța, au fost Danemarca și Olanda.
Liderii au trebuit așadar să renunțe la a mai oferi celor două țări, Albania si Macedonia, perspectiva inceperii negocierilor de aderare, în ciuda recomandărilor Comisiei Europene, ai căror negociatori obținuseră de la cele două capitale, Tirana si Skopje, adoptarea multor reforme iar in cazul Macedoniei chiar schimbarea numelui țării, oficial Macedonia de Nord, pentru obține in cele din urmă ca Grecia să nu se mai opună apropierii micii republici ex-iugoslave de Uniunea Europeană.
### Vezi și... ### Un tramway numit Brexit la Bruxelles: summitul UE
Acordul obținut între fostul premier grec Alexis Tsipras si șeful guvernului de la Skopje Zoran Zajev cu privire la noul nume: Macedonia de Nord, dusese la mari proteste atât în Grecia cât și in Macedonia, iar negociatorii europeni si experții se tem acum că toate aforturile au fost în van si că descurajarea va cuprinde din nou populațiile micilor țări balcanice care crezuseră că vor fi sprijinite in aspirațiilor politice deapropiere de Europa.
S-a mai discutat și despre viitoarea Comisie Europeană. Viktor Orban a făcut deja cunoscut că nu va numi o femeie, în ciuda cererii Ursulei von der Leyen ca fiecare din cele trei țări care încă nu au un comisar (Franța, Ungaria și România) să numească și o femeie și un bărbat.