Summitul UE nu va aduce noutăți privind extinderea, dar Moldova face „repetiție generală” în vederea negocierilor

Nu întâmplător, Ucraina este în fruntea agendei summitului, iar chestiunea cea mai arzătoare este cum îi vor finanța europenii rezistența în fața agresiunii ruse.

„Zilele următoare vor fi decisive.(...) Noi trebuie să decidem cum vom finanța lupta Ucrainei”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, în ajun.

Într-un proiect de declarație finală, văzut de Europa Liberă, este repetată poziția europenilor că viitorul Ucrainei trebuie decis numai prin discuții cu Ucraina și că pacea, când va veni, va trebui să fie una justă.

Europenii repetă, de asemenea, angajamentul de a sprijini Ucraina pe plan economic și militar, ca și de a pedepsi în continuare Rusia pentru agresiunea ei pe scară largă, de la a cărei lansare se vor împlini în curând patru ani.

Extinderea e „geopolitică”, dar va fi făcută cu grijă

În privința extinderii UE, summitul de săptămâna aceasta nu va aduce Moldovei mari noutăți. Liderii UE vor aproba, ce-i drept, o evaluare în general pozitivă, publicată deja de Comisia Europeană în toamnă.

Dar decizia începerii negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova, atât de așteptată la Chișinău, trebuie luată în unanimitate de țările din UE.

Ungaria continuă să se opună însă primirii Ucrainei, pe care o acuză că nu respectă drepturile minorității maghiare, dar și că este o țară nesigură și coruptă, total nepregătită să se alăture blocului.

Moldova suferă indirect, căci aderarea ei continuă să fie sincronizată cu a Ucrainei.

Începerea negocierilor de aderare, pe care Ucraina și Moldova și-au dorit-o înaintea Anului Nou, nu se află deocamdată „în cărți”, iar părerea neoficială, dar generală la Bruxelles este că procesul va putea porni după o eventuală schimbare de conducere la Budapesta, în urma alegerilor ungurești din aprilie.

În declarația finală a summitului UE, a cărei ciornă a văzut-o Europa Liberă, extinderea este numită „o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate”, dar se adaugă că „atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite la momentul aderării.”

Moldova își face temele, așteptându-și momentul

De-a lungul anului 2025, R. Moldova a fost ținta laudelor europene pentru menținerea parcursului european, atât prin continuarea reformelor, cât mai ales prin câștigarea alegerilor din toamnă de către formațiunea pro-europeană PAS, fondată de președinta Maia Sandu.

Cei mai vocali suporteri ai Moldovei, inclusiv europarlamentarii din România, au sugerat în prima parte a anului decuplarea ei de Ucraina, pentru a putea merge înainte - căci Ungaria nu are nimic împotriva ei.

Kievul a respins categoric ideea, ca și multe din țările UE, așa că despre decuplare nu se mai vorbește acum aproape deloc.

Pe 16 decembrie, la Haga, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a repetat, la o discuție cu Maia Sandu, imperativul tandemului, spunându-i: „Progresele ulterioare ale Ucrainei și Republicii Moldova trebuie să fie simultane (sublinierea red.) și strâns coordonate.”

Guvernarea de la Chișinău a prezentat, pe de altă parte, o modalitate de a folosi în mod util timpul așteptării.

La 15 decembrie, cu doar trei zile înaintea summitului UE, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Chișinăul începe „discuții tehnice” cu Comisia Europeană și președinția daneză a UE asupra primelor trei grupuri (sau „clustere”) de capitole ale aderării: Valori fundamentale, Piața internă și Relații externe. Este vorba de jumătate din cele șase clustere.

Este o simplă încercare de a convinge oamenii că ceva se întâmplă în procesul aderării?

„Nu”, răspunde editorul RFE/RL pe probleme europene, Rikard Jozwiak.

În acest fel, Moldova își face temele de acasă, astfel ca, atunci când negocierile vor începe pe bune, să nu piardă mult timp cu întrebările și nedumeririle.

Așa vede lucrurile și guvernarea de la Chișinău, judecând după un interviu acordat IPN de Marcel Spatari (PAS), șeful Comisiei pentru integrare europeană din Parlament: „În momentul în care negocierile vor fi deschise politic pe toate capitolele, vom fi pregătiți să le închidem cât mai rapid”.

Care este, totuși, diferența între aceste „discuții tehnice” și negocierile propriu-zise? Discuțiile sunt utile, dar rămân un fel de repetiție generală. „Tema de acasă este temă de acasă, dar examenul este examen”, spune Jozwiak.

Rikard Jozwiak, editorul Europei Libere specializat în afaceri europene

„Scurtătura americană” nu a fost acceptată

În săptămâna dinaintea summitului UE, a făcut ceva senzație în presă ideea lansată de SUA la discuțiile de pace, ca Ucraina să fie primită iute în UE - chiar de la 1 ianuarie 2027.

Ideea a fost comentată în fel și chip, mai ales pe coridoare. Unii au spus că ar fi bine ca Kievul să primească această recompensă și asigurare, într-o vreme când îl paște pericolul unor mari concesii. Alții au anticipat, însă, că europenii nu vor lăsa Washingtonul să se amestece în această chestiune. Și au avut dreptate.

În proiectul de declarație finală a summitului din 18-19 decembrie, nu este nici urmă de vreun tratament special (sau rapid) pentru Ucraina, repetând-se, în schimb, că pentru aderare e nevoie de muncă.

„Uniunea Europeană va continua să lucreze în strânsă colaborare cu Ucraina și să o sprijine în eforturile sale de a îndeplini pe deplin toate condițiile”, se spune în proiectul de declarație, după laudele pentru efortul de reformă al ucrainenilor, făcut în condiții „extrem de dificile”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te