Sunteți rus? Sancționat? Bun venit în Serbia!

De la începutul anului, guvernul sârb a acordat cetățenie de patru ori mai multor cetățeni ruși decât tuturor celorlalte naționalități, a constatat Serviciul Balcanic al Europei Libere.

Guvernul sârb acordă cetățenia invocând „interesele naționale” ale Serbiei, chiar dacă ele contravin uneori intereselor altor țări, în primul rând ale Ucrainei invadate de Rusia.

Valeri Kazikaiev, de exemplu, este cetățean sârb din 16 ianuarie. El se află pe lista sancțiunilor SUA din aprilie 2023, din cauza legăturilor de afaceri cu oligarhul rus Alisher Usmanov.

Un alt nou cetățean sârb este cetățeanul rus Serghei Kondratenko, care a primit pașaportul pe 13 noiembrie 2025. El face obiectul sancțiunilor ucrainene pentru „acțiuni care aduc atingere intereselor naționale și securității naționale”.

Altul este Igor Koliușin, inginer civil rus specializat în construcția de poduri. Și el se află sub sancțiuni ucrainene, din 2022.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și ambasada ucraineană la Belgrad nu au răspuns imediat la o solicitare a Europei Libere privind acordarea cetățeniei sârbe persoanelor aflate sub sancțiuni ucrainene.

Nici guvernul sârb nu a răspuns la întrebările privind motivul pentru care acordă cetățenia cetățenilor ruși sancționați.

Guvernul sârb pare să persiste în tendința de a acorda din ce în ce mai des cetățenia cetățenilor ruși, în ciuda avertismentelor venite de la Bruxelles, iar acest lucru le permite inclusiv sancționaților să intre în UE fără viză.

Aspectul este subliniat și într-un document neoficial recent al Comisiei Europene, văzut de Europa Liberă.

El avertizează că obținerea accelerată a dreptului de a călători fără viză în UE de către cetățenii ruși prin acordarea cetățeniei sârbe, în număr tot mai mare, prezintă potențiale riscuri de securitate pentru UE.

„Serbia nu numai că nu introduce sancțiuni împotriva Rusiei, dar eludează politica externă și de securitate a UE în diverse alte moduri”, declară Bojana Selaković de la organizația neguvernamentală Convenția Națională privind UE pentru Europa Liberă.

În calitate de țară candidată la aderare, Serbia beneficiază de un regim fără vize cu UE și are obligația - ca și toate celelalte candidate, inclusiv Moldova - de a-și alinia politica externă la cea a Uniunii, chiar dacă Bruxellesul nu impune de obicei termene concrete țărilor candidate, pentru asta.

„Interes” pentru Serbia, risc de securitate pentru UE

O analiză realizată de Europa Liberă arată că, numai în primele cinci luni ale anului 2026, 44 de cetățeni ruși au primit cetățenia sârbă prin decizii ale Guvernului sârb.

De la începutul anului 2022, adică aproximativ de la începerea invaziei ruse în Ucraina, soldată inclusiv cu fuga masivă a rușilor de vârstă militară, peste 300 de ruși au obținut cetățenia sârbă.

Guvernul sârb poate acorda cetățenia printr-o procedură juridică specială și accelerată, justificată prin „interesul Serbiei”. Sportivilor, artiștilor, dar și oamenilor de afaceri ruși legați de Kremlin și persoanelor sancționate li se acordă des cetățenia sârbă.

Ceea ce constituie „un interes pentru Serbia” în viziunea autorităților sârbe reprezintă o potențială „amenințare la adresa securității” pentru UE.

„În timp ce UE, din prudență, analizează modalități de a îngreuna obținerea vizelor de turism chiar și pentru cetățenii ruși nesancționați, tendința din Serbia de a le acorda cetățenia, care le deschide automat ușa către spațiul Schengen, pare a fi o mișcare în direcția diametral opusă”, a declarat pentru Europa Liberă Marko Todorović, de la Centrul pentru Politici Europene (CEP).

Mai multe state membre ale UE (11 la număr, potrivit presei) exercită în prezent presiuni asupra Comisiei Europene pentru a propune o legislație care să faciliteze refuzul vizelor de turism pentru cetățenii ruși, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Acest efort vine după ce conform datelor UE, numărul vizelor de turism eliberate pentru spațiul Schengen cetățenilor ruși a crescut în 2025 la aproape 480.000, cel mai ridicat nivel de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.

Câți ruși se află în Serbia?

Datorită regimului fără vize, mii de cetățeni ruși au ajuns în Serbia de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina și de la introducerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Unii fugeau de mobilizare, în timp ce alții au venit pentru a putea face afaceri fără obstacole cu țările occidentale.

Conform celor mai recente date disponibile de la Ministerul de Interne sârb, puțin peste 48.000 de cetățeni ruși aveau reședință temporară în Serbia în ianuarie 2026.

Ce riscă Serbia?

Prin acordarea cetățeniei unor persoane sancționate, potrivit lui Marko Todorović de la CEP, Serbia își pune în pericol în mod direct propria integrare europeană și subminează comunitatea de țări căreia dorește să i se alăture.

El consideră că documentul neoficial UE - cel despre nevoia alinierii politicii externe - este un semnal că Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape modul în care Serbia desfășoară procesul de acordare a cetățeniei, cât de amănunțită este verificarea solicitanților și dacă trecutul lor este verificat cu adevărat.

Bojana Selaković, de la Convenția Națională privind UE, afirmă că numărul crescut de acordări de cetățenie cetățenilor ruși, inclusiv persoanelor sancționate, arată că Serbia nu are o orientare de politică externă corectă.

„Toate acestea nu sunt în regulă într-o țară care dorește să devină membră a UE, deoarece regulile sunt foarte stricte și foarte clare în această privință”, a spus Selaković.

Din decembrie 2021, Serbia nu a deschis niciun capitol în negocierile sale cu UE, iar unul dintre motive este eșecul său de a se alinia la politica externă a Uniunii.

La recentul summit UE-Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, Serbiei i s-a spus clar că trebuie să aleagă între Rusia și China, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat la summit că Serbia trebuie să decidă unde îi este locul și că „balansul între Rusia, China și Europa este inacceptabil”. După cum a explicat cancelarul, acest lucru a fost transmis în mod clar președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, de către liderii europeni.

*Au colaborat Jelena Janković și Iva Martinović. Articol preluat cu adaptări de la Serviciul Balcanic al Europei Libere.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te