Serbia și-a intensificat cooperarea militară cu China – pe fondul tensiunilor în creștere între puterile mondiale și unei instabilități continue din Balcanii de Vest – achiziționând drone avansate și sisteme de apărare aeriană care semnalează o aliniere strategică tot mai profundă.
În timp ce Belgradul continuă să-și proclame neutralitatea militară și își menține aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, parteneriatul său de apărare – în expansiune – cu Beijingul evidențiază geopolitica complexă care îi modelează politica de securitate.
Date vamale analizate de Serviciul Balcanic al Europei Libere (RFE/RL) arată că industria militară de stat din Serbia a importat din China, în ultimii doi ani, bunuri în valoare de aproximativ 280 de milioane de dolari.
Registrele nu specifică tipurile de armament achiziționate, dar analiștii consideră că ar fi tehnologie pentru drone, sisteme de apărare aeriană și contracte pentru echipamente noi care decurg din acorduri anterioare.
De la avioane rusești la rachete chinezești
Armamentul importat de Serbia în ultimii ani arată existența unei strategii de achiziții tot mai diversificate.
În vreme ce cumpăra avioane de vânătoare rusești MiG-29 și avioanele franceze Rafale, Belgradul a apelat și la furnizori chinezi - pentru sisteme de ultimă generație, relativ accesibile și cu un risc politic redus.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), China a furnizat 57% din totalul importurilor de arme ale Serbiei între 2020 și 2024, devansând Rusia (20%) și Franța (7,4%).
Deși SIPRI nu a înregistrat noi livrări de arme din China în 2024, aceste cifre reflectă cooperarea susținută din anii anteriori, în special livrarea de sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune FK-3, care domină arsenalul Serbiei provenit din China.
„FK-3 este o achiziție importantă și are o valoare mai mare decât majoritatea celorlalte sisteme achiziționate în ultimii cinci ani”, declară pentru RFE/RL Katarina Dokic, cercetătoare SIPRI.
„China pare să devină lider în rândul țărilor de la care Serbia importă arme.”
Nici Ministerul Apărării din Serbia, nici Ambasada Chinei la Belgrad nu au răspuns solicitărilor RFE/RL de a comenta aceste informații.
Extinderea „prieteniei de oțel”
Orientarea Serbiei către China în domeniul apărării însoțește ceea ce liderii sârbi și chinezi au numit în repetate rânduri „prietenie de oțel”, o expresie care subliniază cooperarea economică, politică și tehnologică în creștere.
Serbia a fost prima țară europeană care a achiziționat drone chinezești CH-92 și CH-95, precum și sisteme de apărare aeriană FK-3 și HQ-17, echipamente pe care China le exporta anterior în principal către statele din Asia și Orientul Mijlociu.
Belgradul nu a publicat date oficiale privind numărul și specificațiile sistemelor primite.
„Nu există înregistrări publice complet fiabile”, spune Katarina Dokic. „Știm doar ceea ce au prezentat deja autoritățile sârbe”, completează cercetătoarea de la SIPRI.
Potrivit propriilor legi, Serbia trebuie să publice rapoarte anuale privind comerțul cu arme, dar cea mai recentă ediție este din 2022.
Împreună cu Belarus și Rusia, Serbia rămâne una dintre puținele țări europene care importă cantități semnificative de arme non-occidentale, în ciuda avertismentelor UE și SUA cu privire la riscurile politice și de securitate legate de cooperarea militară cu China.
De ce sunt atractive pentru Serbia sistemele chinezești?
Costul, compatibilitatea și flexibilitatea politică contribuie la preferința crescândă a Serbiei pentru sistemele chinezești, afirmă Dokic.
Potrivit acesteia, sistemele de apărare aeriană ale Chinei se bazează pe proiecte sovietice și rusești, ceea ce le face compatibile din punct de vedere tehnic cu stocul existent de arme de origine rusă al Serbiei.
În ceea ce privește dronele, Belgradul a pus accentul pe transferul de tehnologie: colaborarea cu dezvoltatorii chinezi ai modelului CH-92 a contribuit direct la producerea în Serbia a dronei „Pegaz”, prezentată în 2022.
Ministrul sârb al Apărării, Bratislav Gasic, a anunțat că cooperarea în domeniul apărării cu China se va concentra din ce în ce mai mult pe schimburile industriale și producția internă.
„Costurile joacă un rol important în interesul pentru armele chinezești”, spune Katarina Dokic, subliniind „disponibilitatea Belgradului de a menține relații politice bune cu China”.
Ea mai afirmă că alte țări din Balcanii de Vest care sunt membre NATO nu cheltuiesc atât de mult pentru apărare. „Ele au ambiții mai mici în ceea ce privește achiziționarea de arme și echipamente militare”, adaugă experta.
Potrivit SIPRI, Serbia a fost țara cu cele mai mari cheltuieli militare din regiune în ultimii cinci ani.
Dokic subliniază că Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru au obiective foarte clare în ceea ce privește achizițiile militare, în principal arme de infanterie sau elicoptere care pot fi utilizate și în scopuri civile.
„Prin urmare, ambițiile lor sunt mai reduse, iar alte țări au opțiuni pe care Serbia nu le are și, de asemenea, nu doresc să cumpere din China, deoarece China este un concurent strategic al principalului lor aliat”, a spus ea.
Dokic afirmă că Statele Unite recunosc China ca un concurent strategic, astfel încât țările care, spre deosebire de Serbia, sunt aliați ai SUA în NATO, sunt reticente în a cumpăra arme de la Beijing.
Și reversul este valabil. „Este puțin probabil ca Serbia să poată achiziționa arme din Statele Unite pe care membrii NATO le pot achiziționa în mod obișnuit”, adaugă Dokic.
Păstrarea echilibrului între Est și Vest
Președintele sârb Alexandar Vucic a apărat în repetate rânduri achizițiile de arme din China ca fiind „legitime și transparente”, calificându-le drept esențiale pentru modernizarea capacităților de apărare ale Serbiei.
În timpul unei vizite la Beijing în septembrie 2025, Vucic a participat la o paradă militară și a declarat că a discutat despre achiziții suplimentare, însă a exclus rachetele balistice sau hipersonice.
Belgradul și Beijingul au organizat, de asemenea, exerciții militare comune în iulie 2025.
Exercițiile forțelor speciale, desfășurate timp de zece zile în provincia Hebei din China, s-au concentrat pe tactici de utilizare a dronelor și s-au ținut în ciuda avertismentelor Bruxellesului către Serbia, care este țară candidată la aderarea la UE.
Serbia continuă cooperarea cu China în ceea ce privește schimbul de tehnologie militară și exercițiile militare, deși se află la o răscruce delicată. Modernizarea sa militară depinde din ce în ce mai mult de parteneriatele estice, chiar dacă se angajează să se integreze în Europa.
Relația în continuă evoluție cu Beijingul nu numai că remodelează capacitățile de apărare ale Serbiei, dar reflectă și eforturile sale continue de a-și „echilibra” loialitățile geopolitice.
Traducere preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
