Franța, Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat consternarea după ce ambasadorul Chinei la Paris a pus sub semnul întrebării suveranitatea nu numai a Ucrainei, ci și a tuturor fostelor republici sovietice, inclusiv a statelor baltice.
Franța și-a declarat duminică „solidaritatea deplină” , cu toate țările aliate afectate, despre care a spus că și-au dobândit independența „după decenii de opresiune” și a spus că a ascultat cu consternare observațiile diplomatului chinez și a cerut să știe dacă acestea reflectă poziția oficială a Chinei, „ceea ce sperăm să nu fie cazul”.
„Subliniem solidaritatea noastră deplină cu toți aliații și partenerii noștri implicați, care și-au câștigat independența mult așteptată după decenii de opresiune”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe. „Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 este ilegală conform dreptului internațional.”
### Vezi și... ### Rusia lui Putin: „un ghiveci istoric irațional” | Franța blochează extrădarea extremiștilor italieni de stângaLa rândul său, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat că aceste comentarii sunt „inacceptabile” și că speră că nu reflectă poziția oficială a Beijingului.
„Comentarii inacceptabile ale ambasadorului chinez în Franța. UE poate presupune doar că aceste declarații nu reprezintă politica oficială a Chinei”, a scris Borell pe Twitter.
Charles Michel, președintele Consiliului European, scrie și el pe Twitter că relațiile UE-China se vor afla pe agenda Consiliului European din iunie, iar agenda acestor discuții va fi stabilită la întâlnirea miniștrilor de externe ai țărilor membre cu șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, a sugerat că țările care au apărut după căderea Uniunii Sovietice „nu au statut efectiv conform dreptului internațional, deoarece nu există un acord internațional care să le confirme statutul de națiuni suverane”.
Remarcile lui Lu Shaye făcute într-un interviu televizat ridică noi întrebări cu privire la încrederea acordată de președintele francez, Emmanuel Macron, Chinei, pe care o vede ca pe un mediator între Rusia și Ucraina.
Lu a fost întrebat dacă consideră Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, parte a Ucrainei conform dreptului internațional.
„Nici măcar aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut efectiv, așa cum spunem noi, conform dreptului internațional, deoarece nu există un acord internațional care să le concretizeze statutul de țară suverană”, a spus Lu.
Comentariile diplomatului chinez ignoră suveranitatea acestor țări, deși, însăși Rusia le-a recunoscut după dizolvarea Uniunii Sovietice și sunt reprezentate la Națiunile Unite și în organizațiile europene de securitate.
Întrebat dacă Crimeea face parte din Ucraina, el a spus că răspunsul nu este atât de simplu. Lu a fost întrebat dacă consideră peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, parte a Ucrainei conform dreptului internațional.
„Există o istorie aici în care Crimeea a fost inițial parte a Rusiei. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei în perioada Uniunii Sovietice”, a spus Lu.
Consilierul prezidențial ucrainean , Mihailo Podoliak, a spus că statutul țărilor post-sovietice este „consacrat în dreptul internațional”.
Ucraina a fost recunoscută „în interiorul granițelor, inclusiv Crimeea, în 1991 de către întreaga comunitate internațională, adică și de China, la căderea URSS ca nou stat membru al Națiunilor Unite”, a spus Parisul.
Consilierul diplomatic al președintelui francez, Emmanuel Bonne, a fost desemnat să poarte discuții cu China pentru a explora o posibilă inițiativă de pace, o mișcare care i-a înstrăinat pe mulți din Europa.
### Vezi și... ### Complicata relație dintre Europa și China. Ce speră să obțină Emmanuel Macron prin vizita la BeijingMinistrul de externe leton, Edgars Rinkēvičs, a declarat că comentariile ambasadorului chinez sunt „complet inacceptabile”. „Așteptăm o explicație din partea chineză și retragerea completă a acestei declarații”, a spus el, adăugând că va exista „un răspuns puternic și unitar” din partea UE la reuniunea miniștrilor europeni de externe care are loc luni, 24 aprilie, la Bruxelles.
Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat pe ambasadorul Chinei în Estonia pentru a clarifica poziția țării față de suveranitatea țării sale, considerând poziția lui Shaye „de neînțeles”.
Estonia a subliniat că, din 1994, China a recunoscut acordul memorandum de la Budapesta în baza căruia Rusia a acceptat granițele Ucrainei și Kievul a fost de acord să predea armele sale nucleare din epoca sovietică.
Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat că remarcile ambasadorului chinez nu fac decât să demonstreze de ce țările europene nu au încredere în capacitatea Chinei de a juca un rol constructiv în intermedierea păcii.
„Dacă cineva încă se întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a „intermedia pacea în Ucraina”, iată un ambasador chinez care susține că Crimeea este rusă și granițele țărilor noastre nu au nicio bază legală”, a spus el pe Twitter. El a spus că ambasadorul chinez în Lituania a fost convocat luni pentru a oferi o explicație.
Vadim Omelcenko, ambasadorul Ucrainei în Franța, a declarat într-o postare pe Twitter: „Nu există loc pentru ambiguitate. Crimeea este Ucraina. Imperiul sovietic nu mai există. Istoria merge mai departe.”
Comentariile lui Lu par să contrazică poziția oficială a Chinei privitoare la Ucraina, publicată în februarie, care se angaja să susțină „suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor mari sau mici”.
Într-o poziționare similară, președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, aflat într-o vizită în Portugalia, a criticat invazia rusească, după săptămâna trecută a părut a fi complet neutru în conflict.
La Lisabona, el a spus: „Războiul nu ar fi trebuit să înceapă. Rusia nu ar fi trebuit să invadeze, dar a făcut-o. Cert este că s-a întâmplat. Deci, în loc să aleg una din părți, vreau să găsesc o a treia cale, construirea păcii.” Ucrainenii au protestat în faţa ambasadei Braziliei din Lisabona, numind Rusia stat terorist.
La sfârșitul săptămânii trecute, Lula a spus că Europa ar trebui să înceteze furnizarea de arme Ucrainei, deoarece prelungește conflictul, o poziție care ar lăsa agresorul și victima tratate în același mod. El și-a făcut remarcile la scurt timp după ce l-a vizitat pe președintele Chinei, Xi Jinping.
Președintele brazilian, oferindu-se ca intermediar de pace, s-a întâlnit săptămâna trecută cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Brasília, dar nu s-a întâlnit niciodată cu ucraineni de rang înalt. Lavrov l-a lăudat pe Lula pentru „înțelegerea sa clară a genezei situației”.
Casa Albă l-a acuzat pe Lula că „reia propaganda rusă și chineză fără să se uite la fapte”. Îngrijorarea de la Washington este că țări precum Brazilia, dornice să-și construiască relația comercială cu China, sunt hotărâte să ignore problema Ucrainei știind că China vrea ca Rusia să fie protejată de înfrângere.
Secretarul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, va prezenta marți abordarea Marii Britanii față de China într-un discurs important. Nicio personalitate britanică de rang înalt nu a fost în China de la epidemia de Covid.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.