„Taxa pe ambuteiaje” devine tot mai populară. New York o va aplica din iunie

Măsura controversată, respinsă de câteva ori în trecut, va fi o premieră în țara care a dat lumii cultura automobilului ca parte integrantă a modului de viață.

New York se va alătura în curând altor orașe precum Londra, Milano, Stockholm sau Singapore, care au introdus deja planuri de taxare a intrării în zonele cele mai afectate de ambuteiaje.

Potrivit măsurii anunțate miercuri, taxa de tranzitare pentru șoferii care vor intra în zona Manhattan la sud de 60th Street va fi aplicată începând din jurul datei de 15 iunie, o decizie finală urmând a fi anunțată după ce va fi finalizată analiza planului și va fi instalată infrastructura de taxare, relatează CNN.

„New York are mai mult trafic decât orice alt oraș din SUA, iar acum noi facem ceva legat de asta”, a spus șeful Autorității Metropolitane de Transport (MTA), Janno Lieber.

Cum va arăta planul de taxare

Pasagerii și vehiculele comerciale ar urma să achite o taxă de 15 dolari, odată ce intră în „zona de blocaj”, care este mai jos de 60th Street din Manhattan, adică în centrul metropolei. În timpul nopții, când este mai puțin trafic, tariful va scădea la 3,75 dolari și va fi colectat o singură dată pe parcursul zilei.

Taxe diferite vor fi aplicate în privința camioanelor și autobuzelor, ele variind de la 6 dolari (pe timp de noapte) până la maxim 36 de dolari (pe timp de zi), în funcție de mărime și capacitate. Vor fi supuse taxării și mașinile de taxi și ride-sharing.

Singurele excepții vor fi aplicate pentru vehiculele serviciilor de urgență și pentru cele care transportă persoane cu nevoi speciale. La această categorie intră și autobuzele școlare, contractate de Departamentul pentru Educație al orașului New York.

Autoritățile au anunțat că vor oferi o reducere de 50% pentru locuitorii din categoriile social vulnerabile din zonă.

Se așteaptă ca banii proveniți din taxele de tranzit să fie investiți în proiecte de dezvoltare a sistemului de transport public, precum modernizarea stațiilor de metrou.

Autoritățile consideră că numărul mașinilor care vor trece prin zonele supuse taxării ar urma să scadă cu circa 100.000, potrivit unei analize MTA citate de Forbes.

În zonă zilnic intră acum peste 900.000 de autovehicule pe zi, arată aceeași analiză, preluată de Reuters. Veniturile estimate din taxare se ridică la circa 1,5 miliarde de dolari.

Planul autorităților din New York însă rămâne în continuare incert, întrucât legislația care permite o asemenea măsură, este atacată în justiție la nivel federal.

Navetiștii așteaptă să treacă prin tunelul Holland Tunnel spre New York în timpul orei de vârf a dimineții în Jersey City, 8 martie 2023.

O măsură nepopulară, dar necesară în marile orașe

Singapore este unul din primele orașe din lume care a adoptat un astfel de sistem de taxare, printr-o lege adoptată în 1975. A fost urmat - după multă vreme - de Roma în 2001, Londra în 2003 și Stockholm în 2006.

Singapore și Stockholm percep o taxă de congestie de fiecare dată când un utilizator traversează zona cordonului, în timp ce Londra percepe o taxă zilnică pentru orice vehicul care circulă pe un drum public din zona de congestie, indiferent de câte ori traversează cordonul.

Taxe există deja în foarte multe alte orașe mai mici, mai ales europene, iar altele mari - de pildă Munchen - au restricții bazate pe emisiile mașinilor. Sunt și metropole ca Ciudad de Mexico sau Beijing care au introdus restricții temporare, permițând ieșirea cu mașina în trafic tot a doua zi, numai, în funcție de numerele de pe plăcuțele de înmatriculare. (Din rațiuni de economisire a benzinei și motorinei, o asemenea reglementare a fost în vigoare în România în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu).

Studiile relevă că asemenea măsuri contribuie la creșterea încasărilor publice, reduc utilizarea mașinilor și măresc gradul de utilizare a transportului public.

Deși este în general acceptat că un alt efect este și scăderea nivelului de poluare a aerului, un studiu din 2019 din Stockholm a identificat o creștere cu 15% a poluării între 2006 și 2010, potrivit InsideScience.

Introducerea unor asemenea restricții a fost întotdeauna însoțită de proteste din partea unor șoferi și politicieni locali, care au văzut-o ca pe o îngrădire a libertății individuale.