Cele două instituții europene au aprobat politic, marți seară, un nou set de standarde care să reducă poluarea aerului. Ce propune, mai exact, acest proiect de lege?
- Limitele de poluare să fie aduse mai aproape de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Se va reduce, până în 2030, limita admisibilă de poluare cu substanțele despre care se știe că au cel mai mare impact negativ asupra sănătății umane: particulele PM2.5 și PM10 (cu diametrul mai mic de 2,5, respectiv 10 micrometri), oxizii de azot și oxizii de sulf.
- Se vor introduce mai multe puncte de testare a calității aerului în orașele europene.
- Statele UE trebuie să prezinte, până la sfârșitul anului 2028, planuri concrete care să arate cum se vor alinia cu aceste cerințe.
- Când statele UE întrec aceste limite, trebuie să prezinte planurile pentru reducerea poluării.
- Statele UE trebuie să asigure dreptul la compensație pentru oamenii a căror sănătate a fost afectată negativ de implementarea insuficientă a standardelor.
Înțelegerea este una politică și de natură provizorie, așa că următorul pas este aprobarea formală a proiectului de către comisia de mediu din Parlament și Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Proiectul este pentru o directivă UE, adică standardul trebuie transpus în legea națională de către fiecare stat membru. Odată aprobată directiva, statele membre au la dispoziție doi ani să o transpună în legea națională.
Măsurile anti-poluare sunt dovedite a fi eficiente. Între 2005 și 2021, timp în care măsurile de protecție a mediului au fost înăsprite, numărul deceselor din pricina poluării cu particule fine de timp PM2.5 a scăzut cu 41%.
O chestiune de viață și de moarte
Poluarea cu particule fine a ucis peste 250 de mii de oameni în UE doar în 2021, echivalent cu aproape jumătate din populația Chișinăului sau întreaga populație a Timișoarei.
Consiliul European spune că poluarea aerului este întâia cauză a morților premature din UE și că-i afectează în special pe cei care au probleme de sănătate, pe copii și pe bătrâni.
Peste 1.200 dintre cei care au murit din pricina poluării sunt copii, iar mulți alții au dobândit probleme de sănătate pentru toată viața din cauza poluării. Funcția plămânilor copiilor poate fi afectată de poluare, care poate agrava alte boli, precum astmul sau predispoziția la infecții respiratorii.
Potrivit Agenției de Mediu a UE, statele europene riscă să nu respecte majoritatea țintelor de protecție a mediului stabilite pentru 2030 (în domenii precum consumul de energie, reciclare și agricultura organică), însă prevenirea morților premature din pricina poluării cu particule fine ar putea fi un obiectiv realist.
Orașele UE cu cea mai proastă calitate a aerului sunt în Europa centrală și de est (Polonia, Cehia, Bulgaria, România) precum și în nordul Italiei. Cele mai multe decese din cauza poluării cu particule fine s-au înregistrat în Polonia, Italia și Germania, precum și în țările non-UE din Balcani.
Zonele cele mai poluate din R. Moldova sunt în Chișinău și în apropierea centralelor electrice mari, potrivit ONG-ului Fără Deșeuri. Poluarea cu particule fine în Chișinău a depășit, la începutul anului trecut, de 2,8 ori nivelul admisibil.
Poluarea s-a datorat și se datorează mai multor factori, unii conjuncturali, alții de lungă durată: de pildă, că centrala termică din Chișinău a ars păcură două ierni la rând, dar și că circulația auto a fost și a rămas sufocantă. Condițiile meteorologice nefavorabile doar agravează problema, pentru că favorizează acumularea acestor particule poluante.
Deși nivelul poluării scade în fiecare an, iar R. Moldova înregistrează niveluri mai mici decât alte state europene, peste 3.000 de moldoveni își pierd anual viața din cauza bolilor asociate cu poluarea aerului.
