Teatrul „Luceafărul” a transmis, printr-o postare pe rețele, că majoritatea actorilor și scenograful consideră că reluarea proiectului „nu este oportună” și au notificat administrația despre retragerea lor din proiect pentru „a proteja integritatea artistică și relațiile profesionale”.
Inițial, directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș, spunea că spectacolul nu a fost „interzis”, ci transferat pentru următoarea stagiune din cauza problemelor de sănătate ale unei actrițe.
Însă de această dată, teatrul a precizat că spectacolul este anulat din cauza „scandalului provocat de către regizorul” român David Schwartz.
- Te-ar putea interesa și: Scandal deloc „Invizibil” în teatrul moldovenesc: Există sau nu cenzură pe scena culturală din R. Moldova?
Pe 19 iunie, a fost publicat un interviu cu Schwartz în care se aborda subiectul cenzurii și autocenzurii în teatru, articol de la care a pornit scandalul public.
Regizorul a spus că divergențele între el și trupă au apărut după ce textul a fost citit de Stela Verebceanu, scenografa teatrului și verișoara președintei Maia Sandu. În cuvintele lui Schwartz, Verebceanu a refuzat să lucreze la spectacol, spunând că scenariul este „antipatriotic” și „împotriva regimului actual”.
Ulterior, Slava Sambriș i-ar fi spus lui Schwartz că a fost sunat de Angela Brașoveanu-Erizanu, consiliera președintei Sandu în domeniul culturii. Ea ar fi spus că a auzit despre scenariu și a întrebat dacă nu cumva teatrul „face campanie împotriva PAS înainte de a alegeri”. Anume acest apel telefonic a și fost interpretat drept „cenzură”.
Dar Sambriș a declarat că apelul consilierei președintei a fost unul „personal”. La rândul său, Brașoveanu-Erizanu a spus că și-a justificat apelul prin faptul că este responsabilitatea ei să fie „la curent cu evenimentele din sfera culturală” și să o informeze pe șefa statului.
În multiple mesaje publice, atât trupa teatrului, cât și directorul artistic Sambriș au relatat despre dezacordurile dintre actori și regizor.
Actorii au evidențiat că scenariul spectacolului-documentar conținea greșeli factuale; că actorii erau impuși să reprezinte unele persoane reale, ale căror identitate putea fi ușor recunoscută, ceea ce ar fi putut avea consecințe juridice; divergențe pe tema războiului din Ucraina dintre regizor și actorii care au condamnat agresiunea rusă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te