Teodor Cârnaț (expert constituțional): „Introducerea stării de urgență amână dizolvarea parlamentului”

Guvernul a decis marți, 30 martie, să propună Parlamentului impunerea stării de urgență pe tot teritoriul R. Moldova, în baza unui raport al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale privind situația epidemiologică îngrijorătoare legată de pandemia de coronavirus. Ceea ce ar amâna pentru o perioada eventuala dizolvare a Parlamentului, chiar dacă judecătorii Curții Constituționale decid că s-au întrunit condițiile necesare. Curtea Constituțională a fost sesizată deja de președinta Maia Sandu.

Valentina Ursu a stat de vorbă cu Teodor Cârnaț, expert în probleme constituționale:

Interviu cu Teodor Cârnaț despre starea de urgență si anticipate

Europa Liberă: Președinta Maia Sandu este în așteptarea verdictului Curții Constituționale, care ar trebui să spună dacă s-au întrunit circumstanțele necesare pentru a dizolva legislativul și a declanșa alegeri parlamentare anticipate. Această procedură ar putea fi tergiversată? Ce credeți Dvs., se va tergiversa timpul?

Teodor Cârnaț, expert constituțional.

Teodor Cârnaț: „Dna Sandu nu trebuie să aștepte, de-acum trebuie să elaboreze acest proiect de decret în baza căruia să fie stabilit că parlamentul de legislatura a X-a se dizolvă.”

Europa Liberă: Între timp, guvernul interimar, condus de Aureliu Ciocoi, a decis să ceară parlamentului instituirea stării de urgență. Cabinetul de miniștri nu a indicat în solicitarea sa și un termen anume, lăsând acest lucru la latitudinea aleșilor poporului. Ministrul justiției a făcut și o remarcă, spunând că Republica Moldova parcurge o criză pandemică, care se suprapune cu o criză politică și acest lucru a lipsit țara de un guvern plenipotențiar timp de 3 luni. Ce urmează?

Teodor Cârnaț: „Vedem că toate planurile referitoare la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate vor fi date peste cap în legătură cu introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, fiindcă în conformitate cu art. 85 din Constituția Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență nu poate fi dizolvat Parlamentul Republicii Moldova și vedem că acele declarații făcute de către Partidul Socialiștilor că vor face uz de toate mecanismele politice, constituționale, juridice ca să nu admită alegerile parlamentare anticipate sunt puse în funcțiune.

Și eu am fost printre primii care am spus că, dacă avem o majoritate parlamentară care nu dorește să fie dizolvat acest parlament, atunci s-ar putea să recurgă la ultimul mecanism referitor la introducerea stării de urgență. Și vedem că această chemare a guvernului Ciocoi în cabinetul dnei speaker al parlamentului nu a fost în zadar, cred că a fost bine regizată, bine planificată, ca în cele din urmă dl Ciocoi să vină cu un astfel de demers.

Cred că la baza acestui demers din partea guvernului Ciocoi este și raportul prezentat de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică și acest raport împreună cu demersul din partea guvernului și împreună cu un proiect de hotărâre de acum elaborat de către guvernul Ciocoi referitor la acele măsuri care trebuie să fie introduse de către parlament pe perioada stării de urgență vor fi prezentate în parlament, discutate și, în cele din urmă, să fie votate.”

Europa Liberă: Dar ați spus că un guvern interimar nu are asemenea atribuții? Poate de aceea nici nu a fixat un termen, lăsând ca parlamentul să discute acest aspect?

Teodor Cârnaț: „În conformitate cu Legea cu privire la introducerea stării de urgență, de asediu și de război, această inițiativă trebuie să vină din partea unui guvern plenipotențiar sau din partea președintei Republicii Moldova. Nu e exclus faptul că ei se vor acoperi cu acel raport al Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică, care are atribuții plenipotențiare în domeniul sănătății publice și s-ar putea prin acest raport să argumenteze introducerea stării de urgență.”

Europa Liberă: Și vor mai face trimitere și la solicitarea președintei Sandu către guvern, ca să vină în parlament să solicite instituirea lockdown-ului?

Teodor Cârnaț: „Da, dna Ursu, asta și vedem că, după acea ședință a Consiliului Suprem de Securitate, i-au dat peste cap inclusiv acțiunile ulterioare ale d-nei președinte referitoare la dizolvarea parlamentului, fiindcă eu am spus că acest demers ulterior va servi drept bază în această luptă politică dintre parlament, președinte și dizolvarea acestui parlament și vedem că parlamentul a utilizat acest demers la maxima lui valoare și, în cele din urmă, va introduce în Republica Moldova starea de urgență și nu este exclus faptul că va fi introdusă pe un termen maxim de 2 luni de zile, așa cum prevedea legea.”

Europa Liberă: 60 de zile?

Teodor Cârnaț: „Da, 60 de zile.”

Europa Liberă: Deci, asta ar însemna că alegerile parlamentare anticipate, dacă verdictul Curții Constituționale zice că s-au întrunit toate condițiile pentru a dizolva legislativul și a declanșa alegeri anticipate, poate fi dus către toamnă?

Teodor Cârnaț: „Nu este exclus faptul că se amână cu 2 luni de zile, la un termen nedeterminat, fiindcă introducerea stării de urgență amână dizolvarea parlamentului și nu-i exclus faptul că socialiștii știu prea bine că Curtea Constituțională va elibera acel aviz prin care se vor constata circumstanțele de dizolvare a parlamentului și aceste sesizări pe care le-au făcut ei suplimentar - 1, 2, 3 - și introducerea stării de urgență în regim-fulger cred că au ajuns socialiștii la concluzia că acest parlament are zile numărate și pentru a-i lungi viața ei vor introduce starea de urgență în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar dacă deputații introduc starea de urgență, poate fi atacat la Curtea Constituțională demersul parlamentarilor?

Teodor Cârnaț: „Această hotărâre prin care se introduce starea de urgență în Republica Moldova poate fi atacată referitor la controlul de legalitate și să vedem dacă organul care a introdus starea de urgență era în drept să introducă starea de urgență. Da, în conformitate cu atribuțiile parlamentului, parlamentul introduce starea de urgență în Republica Moldova. Dacă s-a încălcat sau nu s-a încălcat procedura de instaurare a stării de urgență, s-ar putea să spună Curtea că da, s-a încălcat procedura, fiindcă inițiativa nu trebuie să parvină de la un guvern demisionar, dar odată ce a avut acest demers din partea președintei anterior, în baza acelei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, s-ar putea în cele din urmă să spună că introducerea stării de urgență este constituțională.”

Europa Liberă: Dar până nu demult tot deputații socialiști spuneau că un lockdown ar fi în detrimentul economiei, vieții de zi cu zi a cetățeanului, chiar și ministrul justiției spunea că nu se întrunesc condiții pentru a institui starea de urgență?

Teodor Cârnaț: „Eu sunt de părerea că introducerea stării de urgență în Republica Moldova este mai mult motivată politic și de nedorința de a dizolva acest parlament de legislatura a X-a, însă sunt și argumentări din punctul de vedere al sănătății...”

Europa Liberă: În ultimele 24 de ore au decedat 46 de persoane...

Teodor Cârnaț: „Da, dna Ursu, schimbarea aceasta de macaz a socialiștilor mai mult ține de aspectul politic și mai puțin de aspectul sănătății, deoarece anterior spuneau că, dacă introducem starea de urgență, inclusiv candidatul lor la funcția de prim-ministru, dl Golovatiuc, atunci punem pe brânci întreaga economie. Noi vedem că această majoritate parlamentară va merge până în pânzele albe ca să nu provoace alegeri parlamentare anticipate, inclusiv cu introducerea stării de urgență.”

Europa Liberă: Dar cel mai probabil și cetățenii vor observa, dacă eventual se introduce această stare de urgență, dacă se respectă întru totul ceea ce sugerează, propune, argumentează comisia respectivă? Nu pot fi mimate acțiunile.

Teodor Cârnaț: „Introducerea stării de urgență ar putea duce la mari revolte în Republica Moldova și, în cele din urmă, cel care a introdus această stare de urgență să fie nepopular, însă actorii politici s-ar putea să joace această carte destul de abil și să spună că inițiativa parvine de la președinte după acea ședință a Consiliului Suprem de Securitate, dar dacă dna președintă va ataca hotărârea respectivă la Curtea Constituțională și va declara precum că s-a încălcat procedura de instaurare a stării de urgență și în Republica Moldova putem veni cu anumite lockdown-uri locale și nicidecum a unei urgențe per ansamblu, unde se limitează drepturile și libertățile omului și dacă va argumenta detaliat, s-ar putea să aibă și câștig de cauză și să spună că scopul lor este de a face tot posibilul ca să nu fie dizolvat parlamentul și să-i nu dea poporul dreptul de a-și alege reprezentanții săi în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar pe timpul stării de urgență ei pot învesti guvernul?

Teodor Cârnaț: „Nu! Referitor la învestirea guvernului, gata, aceasta este istorie și acel aviz, și acele circumstanțe de dizolvare a parlamentului rămân în vigoare și ele vor produce efecte juridice după ce se va epuiza termenul de instaurare a stării de urgență. În perioada stării de urgență, prioritate au hotărârile Comisiei de situații excepționale care sunt obligatorii de la momentul pronunțării, inclusiv aceste hotărâre ale acestui organ au prioritate și față de unele acte generale, deoarece ele sunt cu caracter special.”

Europa Liberă: Ce mai pot să fac deputații din actuala legislatură în acest timp pe care îl au la dispoziție până se emite decretul președintei?

Teodor Cârnaț: „Știind de faptul că vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, nu-i exclus faptul că actuala majoritate s-ar putea să modifice Codul electoral.”

Europa Liberă: În ce sens?

Teodor Cârnaț: „În sensul că va fi o acțiune nedemocratică, va fi o lovitură asupra diasporei, dar să spună că au dreptul de vot numai cei care se află cu domiciliul în Republica Moldova. Eu vă spun că lucrul acesta este posibil.”

Europa Liberă: Dar atunci ar înrăi și mai mult alegătorul aflat peste hotare?

Teodor Cârnaț: „Aveți perfectă dreptate, l-ar înrăi, dar prin aceasta îl vor lipsi de dreptul de vot, fiindcă și sabia, și ciocanul sunt în mâna Parlamentului Republicii Moldova. La fel, această modificare va fi împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneția și împotriva bunelor standarde din domeniul electoral...”

Europa Liberă: Parlamentului i se cerea să îmbunătățească norma legală electorală pentru cei aflați în străinătate.

Teodor Cârnaț: „Dvs. credeți că actuala majoritate parlamentară se va gândi la îmbunătățirea standardelor de alegere în raport cu diaspora? Cam mă îndoiesc de faptul acesta după ce pe data de 16 decembrie 2020 a adoptat la pachet un șir de legi care au lovit direct în statalitatea Republicii Moldova. Ne aducem aminte acea lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și admiteți că tot la pachet s-ar putea acum să pună pe rol mai multe proiecte?

Teodor Cârnaț: „Da, da, proiecte care ulterior s-ar putea să fie declarate neconstituționale.”

Europa Liberă: Se pare că mai este o sesizare la Curtea Constituțională, să fie scos în afara legii un partid parlamentar, Partidul „Șor”. Cum comentați această intenție a Platformei DA?

Teodor Cârnaț: „Văd că face un plagiat al ideii promovate de către dl Octavian Țîcu, pentru că primul care a enunțat această idee în parlament este Octavian Țîcu. A văzut că Țîcu a cules multe roade politice și Platforma DA, de ce nu?

Eu l-am criticat pe dl Țîcu în sensul că are dreptul la existență o astfel de idee, însă noi ca stat ne-am creat pentru a garanta o valoare cum este pluralismul de idei și pluripartitismul, deoarece în perioada sovietică noi puteam să ne asociem numai Partidului Comunist și unica ideologie era ideologia comunistă.

Eu sunt împotriva scoaterii în afara legii a oricărui partid politic, deoarece fiecare partid are alegătorii săi și deoarece Partidul „Șor” nu este numai Șor în frunte și nu sunt numai deputații din cadrul parlamentului, dar au vreo 10 mii de aderenți, ceea ce înseamnă că pot avea loc congrese, la aceste congrese să fie excluse din partid persoanele care au criminal în spate și mai departe să fie promovat partidul bine mersi. Deoarece dacă noi ne-am creat ca și stat să promovăm pluripartitismul, atunci eu sunt pentru dreptul la existență al oricărui partid politic, cu o singură condiție: toate să fie egale în fața legii și dacă s-a admis din partea unora încălcarea legii, atunci să fie pedepsite persoanele care nemijlocit au încălcat legea. Și spuneam, dacă un partid a fost implicat în uzurparea puterii în stat în 2019, uitați-vă că nimeni nu cere ca să fie declarat în afara legii.”

Europa Liberă: Vă referiți la PD?

Teodor Cârnaț: „Da, la Partidul Democrat. La fel avem un partid care a fost condus de un prim-ministru, care a fost condamnat la ani grei de pușcărie. Vorbesc de Partidul Liberal Democrat în frunte cu Vlad Filat, văd că nimeni nu cere să fie declarat în afara legii. De asemenea, avem Partidul Socialiștilor, care a fost finanțat din partea unor state străine, vorbesc de Bahamas, un partid care este condus în prezent de un lider care lua banii în „kuliok” și văd că nimeni nu spune că să fie declarat în afara legii. Eu, ca apărător al drepturilor omului, îmi place să fie tratați toți de pe poziții egale, dar să nu fie favoriți și favoritisme. Eu condamn astfel de lucruri.

Orice partid poate fi declarat neconstituțional, conform procedurii, dacă se demonstrează că acest partid este o organizație criminală și liderii acestui partid au creat partidul pentru a săvârși infracțiuni și față de acești lideri și față de acest partid sunt sentințe definitive și irevocabile și acest fond probatoriu poate servi la sesizarea depusă la Curtea Constituțională ca ulterior să fie declarat printr-o hotărâre neconstituțional și după aceea, prin intermediul instanței de judecată, să fie iradiat din registrul partidelor politice. Neavând o sentință definitivă și irevocabilă în raport cu liderii sau în raport cu unii membri, nu există fond probatoriu pentru a demonstra Curții Constituționale că acest partid trebuie să fie declarat neconstituțional.”

Europa Liberă: Vă mai cer o părere referitoare la anticipate. Unii lideri ai formațiunilor politice extraparlamentare cer și ei cu insistență să fie amânată data convocării alegerilor parlamentare anticipate. Dacă eventual se gândesc să boicoteze scrutinul parlamentar anticipat mai multe partide, ce se întâmplă?

Teodor Cârnaț: „Nu-i obligatoriu ca toate cele 66 de partide să participe la alegerile parlamentare anticipate. În democrație se spune: cine a participat, acela are dreptul să reprezinte voința poporului în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, dar neparticiparea unor partide politice delegitimează viitoarele alegeri parlamentare anticipate, deoarece dacă vor boicota toate 66 de partide, atunci s-ar putea să spunem că alegerile parlamentare anticipate nu au legitimitate, pentru că poporul nu și-a ales reprezentanții săi în parlament. Însă, dacă la aceste alegeri parlamentare anticipate, chiar dacă vor boicota o parte din partide, se vor prezenta alegătorii, 50+1 din numărul total de alegători, atunci noi îi acordăm legitimitate viitorului parlament prin faptul că poporul a dorit să participe la alegeri și le-a acordat votul de încredere acelor concurenți electorali care s-au înscris în listele electorale. În democrație foarte mult contează dacă alegerile parlamentare anticipate sunt declanșate legal, respectând întocmai supremația legii și supremația Constituției, fiindcă anterior eu eram printre cei care criticam dur acțiunile președintei Sandu atunci când a desemnat-o a doua oară pe dna Gavriliță la funcția de prim-ministru, și n-a desenat-o pe dna Durleșteanu, spunând în felul următor: dacă tu vei provoca artificial alegerile parlamentare anticipate, atunci viitoarele alegeri parlamentare anticipate vor fi delegitimizate, adică nu vor avea o legitimitate în spate, fiindcă ele au fost provocate cu încălcare vădită a supremației legii și a supremației Constituției.

Dar după ce președinta Republicii Moldova s-a reîntors la albia constituționalității, eu sunt unul din cei mai mari promotori ai alegerilor parlamentare anticipate, fiindcă până în prezent s-au respectat întocmai cerințele minime referitoare la declanșarea acestor alegeri parlamentare anticipate, chiar dacă unii concurenți electorali argumentează precum că n-avem nevoie de alegeri parlamentare anticipate, fiindcă suntem în pandemie. Stimați concurenți electorali, în fața Constituției noi suntem cu toții egali, în conformitate cu art. 2 din Constituție, suveranitatea îi aparține poporului și atunci când acest parlament de-acum este considerat că îi dizolvat, și-a pierdut legitimitatea de a fi reprezentantul poporului, atunci alegerile parlamentare anticipate nu trebuie să fie amânate, fiindcă suveranitatea îi aparține poporului și poporul trebuie să-și onoreze acest drept suveran în timpul cel mai proxim, deoarece aceasta este în prezent voința poporului și aici este dreptul poporului de a-și alege din nou reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Guvernul este obligat să identifice mijloace financiare suficiente pentru organizarea anticipatelor?

Teodor Cârnaț: „Pentru această există fondul de rezervă, noi am căutat milioane și milioane pentru unele referendumuri prostești care s-au petrecut în data de 24 februarie 2019. Vă aduceți aminte, cu reducerea numărului de deputați de la 101 la 61? Și cu ce s-a finalizat acest referendum, pe care l-am criticat foarte dur, spunând că aceasta bate în reprezentativitatea poporului? Sau acea idee prin care se dădea posibilitatea revocării înainte de termen a mandatului de deputat?

Un referendum consultativ care a rămas pe hârtie, dar noi pentru acest referendum am cheltuit vreo 50-60 de milioane în van, ca un partid să-și facă campanie electorală prin acest procedeu democratic. Da, a avut dreptul la existență un astfel de referendum și am avut referendum cu privire la revocarea din funcție a dlui Chirtoacă, în 2017, organizat de către actualul primar, Ion Ceban. La fel, un referendum care s-a egalat cu zero. Toți spuneau că vor fi rezultatele cunoscute din start, de aceea guvernul trebuie să identifice acești bani pentru a organiza aceste alegeri parlamentare anticipate, vrea el sau nu vrea, aceasta-i democrația.”

Europa Liberă: Și guvernul interimar, condus de Aureliu Ciocoi, își va duce mandatul până va fi învestit un alt cabinet?

Teodor Cârnaț: „Prim-ministrul Ciocoi va fi unul dintre cei mai longevivi prim-miniștri interimari, fiindcă d-lui își va duce mandatul până la depunerea jurământului de către viitorul guvern plenipotențiar și funcțional, după ce va fi învestit de viitorul Parlament al Republicii Moldova.”