Un sondaj IMAS dat publicității luni, la Chișinău, oferă câteva răspunsuri la temele și provocările perioadei pe care o parcurgem.
Sondajul a fost realizat în perioada 9-23 martie şi nu cuprinde ultimele evoluţii de pe scena politică. Datele arată că 4 din 10 respondenți cred că cea mai bună opțiune în actuala criză politică este învestirea unui nou guvern de către o majoritate parlamentară. Cu o mică diferenţă, de cinci puncte procentuale, este sprijinită opţiunea organizării alegerilor anticipate neîntârziat. Cea mai puţin agreată soluţie este administrarea ţării de către actualul guvern interimar care, potrivit sondajului, se bucură de un nivel foarte redus de încredere.
Directorul IMAS Doru Petruţi a precizat că sprijinul pentru opțiunile de ieșire din impasul politic fluctuează funcţie de cum a fost formulată întrebarea, dar tabloul general rămâne acelaşi: „Opţiuni diferite şi păreri împărţite fără a avea un curent de opinie care să se detaşeze foarte clar. Aşteptările legate de preşedinte pentru situaţia în care se găseşte R. Moldova sunt mari. 66 la sută consideră că, în mare sau foarte mare măsură, responsabilitatea pentru a găsi o soluţie aparţine președintelui Maia Sandu.”
PAS cu peste 42 la sută, PSRM – cu aproape 33 la sută şi Partidul Şor cu un potenţial scor de 7%
La întrebarea ce ar trebui să facă președinta Maia Sandu pentru ca cetăţenii să nu fie afectaţi de efectele pandemiei și de instabilitatea politică din ţară, mai mult de jumătate dintre respondenţi optează fie pentru declanșarea alegerilor anticipate cu orice preţ sau votarea unui Guvern care să administreze criza sanitară, iar apoi să se ajungă la alegeri anticipate. Iar patru din 10 cred că şefa statului ar trebui să renunţe la alegerile anticipate și să se concentreze pe rezolvarea problemelor sanitare, sociale, economice. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate în legislativ ar accede, potrivit sondajului, doar trei formaţiuni: PAS cu peste 42 la sută, PSRM – cu aproape 33 la sută şi Partidul Şor cu un potenţial scor de 7%.
Cei mai mulţi dintre respondenţi, peste 60 la sută, cred că pentru următoarele luni prioritară este mai curând soluţionarea crizei pandemice, decât declanşarea anticipatelor. Marea majoritate a respondenţilor crede că ţara e afectată profund de criza sanitară şi că ea este gestionată defectuos de către autorităţi. 80 la sută cred că președinta Maia Sandu ar trebui în mod obligatoriu să se implice în gestionarea crizei sanitare. Majoritatea respondenților consideră că virusul Covid-19 este periculos, iar unul din 10 pune la îndoială existenta lui. Sunt împărţite şi opiniile legate de vaccinare. Unul din cinci este foarte dornic să se vaccineze cât mai repede posibil. O treime dintre respondenţi sunt deocamdată ezitanți şi ar amâna pe o perioadă nedeterminată imunizare pentru a vedea eficienţa vaccinului. Cel mai mare procent, de peste 40 la sută, se înregistrează în dreptul răspunsului „nu m-aş vaccina sub nici o formă”.
Doru Petruţi: „Acest procent seamănă cu cei 42 la sută care spun că nu au încredere în nici un vaccin. Iar la capitolul încredere, 31 la sută acordă cea mai mare încredere vaccinului produs în Federaţia Rusă, Sputnik. 10 la sută spun că au mai multă încredere într-un vaccin produs în Occident, gen Pfizer sau AstraZeneca. Alţi 9 la sută spun că au încredere în toate vaccinurile. Nivelul de încredere exprimat într-un vaccin sau altul nu înseamnă că acolo avem şi populaţie care automat se va vaccina. Avem o pondere destul de ridicată a persoanelor sceptice care trebuie convinse în perioada imediat următoare.”
Respondenţii se împart în tabere aproape egale cât e vorba despre introducerea unui eventual lockdown, dar balanţa înclină uşor în favoarea celor care sunt împotrivă.
