Tinerii și politica | Generația Z în SUA și România

În alegerile americane de la mijloc de mandat, care au avut loc pe 8 noiembrie, partidul democrat al președintelui Joe Biden a reușit să-și reducă la minim pierderile, infirmând pronosticurile celor mai multe sondaje: și-a păstrat controlul asupra Senatului iar în Camera Reprezentanților, unde a pierdut controlul, pierderea este aproape la limită.

Tinerii și politica | Generația Z în SUA și România

Președintele Biden a pus acest rezultat neașteptat de bun și pe seama tinerilor, cărora le-a mulțumit că au ieșit la vot „într-un număr istoric”, ca în urmă cu doi ani.

„Au votat pentru continuarea luptei cu actuala criză climatică, pentru reducerea numărului de incidente violente înarmate, pentru drepturile și libertățile lor personale și pentru scutirea de datorii a studenților”, a mai spus Biden. Toate teme de pe agenda partidului democrat, care au rezonat cu alegătorii tineri, cu Gneratia Z (Gen Z, născuți între 1997 și 2012) și „Millennials” (Generația Y, născuți între 1981 și 1996)

În discursul ținut imediat după alegerile de la mijloc de mandat, președintele Joe Biden – care el însuși a fost la 29 de ani cel mai tânăr membru al Senatului – l-a felicitat cu acestă ocazie și pe Maxwell Alejandro Frost, care la 25 de ani a devenit primul membru al Generației Z ales în Camera Reprezentanților, într-o circumscripție electorală din statul Florida.

Potrivit Centrului de Informare și Cercetare pentru Educație și Implicare Civică (CIRCLE), aproximativ 27% dintre tinerii din SUA cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani au votat la alegerile de la jumătatea mandatului din acest an. Este a doua cea mai mare prezență la vot a tinerilor deși, de regulă, participarea în alegerile la mijloc de mandat este mult mai mică decât la prezidențiale.

Au fost aproape 52 de milioane de alegători eligibili în această grupă de vârstă în 2022.

La alegerile prezidențiale din 2020, participarea tinerilor din această grupă de vârstă a fost de aproape 50%, marea majoritate votându-i pe Democrați.

Un Congres al Americii de astăzi

Decisiv, anul acesta, nu a fost atât numărul în termeni absoluți al tinerilor care au votat, cât faptul că au reușit să influențeze câteva rezultate cheie, cum au fost alegerile pentru mandatul de Senator din statul Pennsylvania, câștigat neașteptat și la limită de candidatul democrat – cu sprijinul Generației Z, arată publicația TIME.

Peste 70% din tinerii intre 18 și 29 de ani, arată și o analiză AP, au votat cu democratul John Fetterman, față de numai 28% din această grupă de vârstă, care au votat cu contracandidatul republican.

Ecaterina Locoman, lector în studii internaţionale la Universitatea statului Pennsylvania din Statele Unite, remarcă că implicarea tinerilor se explică prin dorința de a schimba și moderniza politica americană, de a aduce Congresul, dacă se poate, mai aproape de America reală a anului 2022.

Ecaterina Locoman, lector în studii internaționale, Universitatea Pennsylvania, SUA.

„Societatea americană s-a schimbat foarte mult în ultimii 20, 30 de ani. Maxwell Alejandro Frost vine dintr-o mamă cubaneză și un tată afro-american, reprezintă o Americă multirasială, care nu se regăsește în Congres. (...) Și în termeni de vârstă, media de vârstă în Congres este de 55 de ani, iar problemele cu care s-au confrunt politicienii care sunt în Congres și în administrație sunt foarte diferite de problemele tinerilor de astăzi”, spune Ecaterina Locoman într-un interviu pentru Europa Liberă.

John Della Volpe, director de sondaje la Universitatea Harvard, atrage atenția că este pentru a treia oară că democrații, după 2018 și 2020, își datorează victoria în mare parte tinerilor între 18-29 de ani . „Republicanii se topesc, au pierdut tânăra generație”, comenta Della Vople, pentru că agenda partidului democrat, începând cu sprijinul pentru dreptul la avort al femeilor – revocat recent de Curtea Supremă dominată de judecători numiți de fostul președinte republica Donald Trump – rezonează cu tânăra generație.

Cazul Românei: migrație și neîncredere

În România, la ultimele alegeri parlamentare din 2020, participarea tinerilor a fost de puțin peste 25% din cei care figurau pe listele electorale – mai precis din peste 4, 6 milioane de tineri între 18 și 32 de ani, au votat puțin peste un milion.

În cifre absolute, situația nu este dramatic diferită de cea din Statele Unite – cu toate acestea, experții și analiștii din România deplâng pasivitatea și dezinteresul declarat al tinerilor pentru politică. Pentru activitatea civică în general.

Recent, Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Româna pentru Evaluare și Strategie (IRES) au publicat studiul „Provocările tinerilor din România”, bazat pe un sondaj de opinie la care au participat cca 800 de persoane între 18 și 29 de ani.

Studiul constată că una din marile provocări este migrația, pentru că - arăta reprezentantul SAR, Constantin-Alexandru Manda- peste 1 milion de tineri intre 15 și 29 de ani au plecat din România în ultimii zece ani – un număr egal cu cei care au votat de exemplu în 2020.

Constantin-Alexandru Manda, SAR

Iar dacă nu pleacă din țară, tinerii par să fie atrași de doctrinele și partidele radicale, remarca europarlamentarul român Victor Negrescu, la 37 de ani, cel mai tânăr parlamentar trimis de România în legislativul european.

Singurul deputat din Camera Deputaților aparținând Generației Z a fost ales pe listele AUR, partid populist, ultranaționalist.

Politica „hulită”

Experții români văd însă cea mai mare provocare în lipsa de încredere a tinerilor în politică și politicieni, ceea ce pare să-i facă să creadă că nici implicarea lor civică nu va avea vreun impact. „Doi din trei tineri români nu au încredere în guvern, în Parlament și președinte”, mai spune Constantin-Alexandru Manda.

Neîncrederea în instituțiile statului român se traduce în dezinteres pentru implicare civică și izolare „de treburile cetății”, mai arată raportul prezentat recent la București: 58% din tineri între 15 și 29 de ani „declară că în ultimii trei ani nu au făcut voluntariat”, aproape 80% spun că „nu au participat la nici o acțiune civică”. Motivul dat de peste 60% dintre tineri, potrivit studiului, este lipsa de interes, consecință directă a neîncrederii „în autorități și instituții”, sunt de părere experții.

Implicarea civică a tinerilor mai este influențată de doi factori importanți: finanțele și mediul în care cresc, urban sau rural, pentru că un tânăr dintr-un oraș universitar are infinit mai mute posibilități de a se implica civic, dacă vrea, decât unul de la sat.

Sociologul Antonio Amuza de la IRES vede însă „jumătatea plină a paharului”, și atrage atenția că „latent”, tinerii români sunt interesați să se angajeze civic dar nu știu cum să o facă, de unde să înceapă.

Statistica parlamentară

În actualul Senat, media de vârstă este între 48 și 50. Camera Deputaților este ceva mai tânără, cu o medie între 44 și 46 de ani, arată datele statistice.

Cei mai tineri parlamentari aparțin USR Plus, cu o medie de vârstă de 41 de ani, iar cei mai în vârstă sunt ai Partidului Social-Democrat, cu o medie de aproape 49 de ani.

Spre comparație:

• În Parlamentul European, media de vârstă este de 50 de ani. Cel mai tânăr dintre cei 751 de europarlamentari avea 21 de ani când a fost ales, în 2019. La extrema cealaltă este fostul premier italian Silvio Berlusconi.
• În Parlamentul britanic, există o deputată care, la 26 de ani, e deja la al treilea mandat. Mhairi Black, din Scoția, avea 20 de ani când a fost aleasă prima dată și a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului britanic în aproape două secole.
• Media de vârstă a Congresului american este de 55 de ani.