Tiraspolul extinde carantina, chiar dacă pandemia încetinește

O emisiune săptămânală, moderată de Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

Administrația de la Tiraspol prelungește carantina până pe 15 iunie, pe fundalul unui ritm scăzut al vaccinării. Facilitățile oferite de UE au crescut atractivitatea Republicii Moldova pentru locuitorii regiunii transnistrene, susțin autoritățile de la Chişinău. Scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie readuce în discuție subiectul alegătorilor din stânga Nistrului, care în ultimii doi ani au venit masiv la alegerile moldovene. Și... atac armat de la o școală din Rusia.

***

Regiunea transnistreană extinde carantina

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a prelungit carantina în regiunea transnistreană cu încă o lună, până pe 15 iunie. Regimul special presupune purtarea măștilor, păstrarea distanței sociale și amenzi pentru încălcarea măsurilor de carantină. Din 30 aprilie până pe 1 iunie, locuitorii din stânga Nistrului pot pleca din regiune fără acceptul administrației de la Tiraspol, iar la revenire nu trebuie să stea în carantină sau să prezinte un test negativ. Carantina în stânga Nistrului a fost impusă încă în martie 2020, iar din luna iulie a anului trecut locuitorii din regiune nu au mai putut circula decât având o aprobare din partea administrației. Restricțiile dure de circulație nu par să fi dat însă rezultate – regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

Delegația Chișinăului în Comisia Unificată de Control, organ care gestionează situația din Zona de securitate de pe Nistru, a solicitat retragerea posturilor ilegale ale așa-numiților grăniceri transnistreni, transmite portalul Zonadesecuritate.md. Solicitarea vine în urma unui incident pe râul Nistru, produs marți, 11 mai, în urma căruia un pescar a murit înecat în circumstanțe neclare, după ce a fost somat de o patrulă de grăniceri transnistreni să vină la mal pentru că ar fi pescuit ilegal. Al doilea pescar a reușit să înoate până la malul drept al Nistrului și a alertat autoritățile moldovene. Delegația moldoveană în CUC a condamnat prezența în Zona de securitate a structurilor paramilitare transnistrene și a subliniat că acțiunile abuzive ale acestora au provocat moartea unui om. Administrația transnistreană prezintă o altă versiune, una în care grănicerii transnistreni ar fi încercat să salveze pescarul, după ce barca improvizată în care se afla s-a răsturnat.

9 persoane, dintre care 7 copii, au murit într-un atac armat la o școală din orașul Kazan din Rusia, iar alți 6 copii sunt în stare extrem de gravă la spital. Cei care și-au pierdut viața sunt șapte elevi din clasa a VIII-a, patru băieți și trei fete, și două profesoare.

Victimele atacului armat din școala din Kazan au fost înmormântate

Uniunea Europeană a criticat decizia Rusiei de a desemna Statele Unite și Republica Cehă drept țări „neprietene”. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus sâmbătă, pe 15 mai, că decizia luată cu o zi mai devreme de Moscova reprezintă un nou pas pe calea „escaladării”, care „subminează relațiile diplomatice”. Decizia rusă înseamnă că ambasada Statelor Unite în Rusia nu va mai putea angaja personal local, iar cea a Cehiei va putea avea maxim 19 angajați ruși. Relațiile Pragăi cu Moscova s-au deteriorat considerabil în luna aprilie, când Cehia a acuzat Rusia de implicare în detonarea unui depozit ceh de explozibil în 2014 și a expulzat un număr mare de diplomați ruși. Rusia a luat măsuri similare de răspuns, Cehia fiind sprijinită de alte țări ale Uniunii Europene și de Statele Unite.

Conturile bancare ale postului nostru de radio din Rusia au fost înghețate în urma unei vizite a executorilor judecătorești la biroul companiei din Moscova. Măsura a avut loc după ce agenți ai serviciului de executori judecătorești din Rusia au inițiat proceduri de executare silită împotriva sucursalei ruse a companiei, pentru amenzi neplătite de 5 milioane de ruble (68.000 de dolari) acumulate din cauza presupuselor încălcări ale controversatei legi a „agenților străini”. Europa Liberă/ Libertatea respinge denumirea de „agent străin” și a refuzat să respecte cerințele Roskomnadzor conform cărora fiecare material publicat sau difuzat trebuie să includă o etichetare clară că ar fi produs de „un agent străin”. Compania a adus cazurile în judecată, dar instanțele rusești au respins până acum peste 250 de contestații. În total, amenzile împotriva companiei noastre se ridică la aproape un milion (950.000) de dolari. Europa Libera/ Libertatea a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului să blocheze aplicarea amenzilor propuse de Rusia, despre care compania spune că sunt de fapt menite să limiteze libertatea mediilor de informare independente.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut țărilor bogate să renunțe pe moment la vaccinarea adolescenților și copiilor împotriva COVID-19 și să doneze, în schimb, rezervele de vaccinuri țărilor defavorizate, unde aceste seruri sunt deficitare.

***

Premierul interimar Aureliu Ciocoi avertizează că după sărbătorile pascale, care au însemnat o relaxare locală a restricțiilor sanitare, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu un nou val de contaminări cu noul coronavirus: „Incidența cazurilor de Covid a crescut de la 0,8, acum o săptămână, la 0,84. Și formula aceasta arată un trend care ar trebui să ne îngrijoreze, Majorarea cu 4 sutimi a acestui indicator presupune că ne-am putea aștepta la un nou val de Covid”.

Aureliu Ciocoi a mai spus că în Republica Moldova au fost deja imunizate cu prima doză 200 de mii de persoane, și alte 20 de mii – cu ambele doze de vaccin. Potrivit lui, în Republica Moldova sunt în acest moment sub 200 de mii de doze de vaccin, cantitate suficientă până la mijlocul lunii iunie. Premierul interimar a spus că există premize pentru a vaccina „în jur de 70% din populație până la toamnă”, ceea ce însă „nu înseamnă că am scăpat de Covid”.

În regiunea transnistreană au fost până în acest moment vaccinate aproape 9300 de persoane. Peste o treime s-au vaccinat cu serurile occidentale AstraZeneca și Pfizer, donate de România și platforma Covax, iar aproape două treimi au primit vaccinul rusesc Sputnik V, care în acest moment este administrat doar pensionarilor. De luni, 17 mai, cu Sputnik se vor putea vaccina și medicii, iar celelalte categorii mai pot încă opta pentru AstraZeneca – vaccin din care în regiunea transnistreană au mai rămas doar 560 de doze. Responsabila de domeniul sănătății de la Tiraspol, Cristina Albul, a declarat postului oficial de televiziune din regiune că nu au existat reacții adverse majore la niciunul dintre vaccinurile administrate până acum.

„Reacții adverse majore nu au fost înregistrate după vaccinarea cu niciunul dintre vaccinuri. Da, sunt unele reacții minore, febră, dureri sau reacții locale, dar astfel de reacții apar și după alte vaccinuri, nu doar după cel împotriva coronarvirusului”, a spus Cristina Albul.

Regiunea transnistreană primește 10 la sută din donațiile occidentale de vaccinuri primite de Republica Moldova, proporțional numărului de populație. În cazul serului Sputnik V donat de Rusia, Transnistriei i-au revenit 31 de mii de seturi complete de vaccin, din cele 71 de mii care au ajuns în Republica Moldova.

***

În ultimii 12 ani, peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.

Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii din regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.

După ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene au căutat să-și facă acte moldovenești pentru a putea călători în Europa. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă aproape 286 de mii de locuitori din stânga Nistrului, atunci la 1 aprilie 2021 acest număr a ajuns la peste 340 de mii”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

Comunicatul salută și rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare, dar și în asigurarea cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiului Bender”.

Oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „La 1 aprilie la evidența Agenției Servicii Publice erau 2.190 antreprenori, dintre care aproape 496 cu înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de Est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar anul trecut aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

***

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender ce domenii ale economiei ar trebui dezvoltate în regiune:

- Aici a fot o bază industrială foarte bună, care acum nu mai există. Erau și fabrici de mobilă, și de mașini industriale – acum nu mai sunt. Nici fabrica de conserve nu mai există, nu mai e niciun fel de producție. Trebuie restabilit totul, în primul rând producția agricolă, pentru că de alimente are toată lumea nevoie. Tinerii de ce pleacă acum? Pentru că nu au de lucru.

- Trebuie dezvoltate afacerile și ridicată agricultura. În special businessul mic, pentru că micile afaceri au șanse mai mari de supraviețuire din contul faptului că trebuie să investească mai puțin în deschiderea afacerii.

- Eu nu văd niciun fel de perspective și nu înțeleg strategia de dezvoltare a economiei Transnistriei, în așa fel încât aceasta să crească. Poate că ar trebui atrași oamenii într-un anume fel prin salarii și locuri de muncă atractive și interesante.

- Ar fi bine de dezvoltat sectorul agroindustrial, de pus la punct irigarea. Pentru că la noi clima e bună, solurile sunt fertile și legumele sunt gustoase, iar noi le exportăm. Avem și industrie grea – uzina metalurgică de la Râbnița, Electromaș, care exportă deja produsele sale. Dar mai este industria ușoară – Tirotex, Odema. E adevărat că în această perioadă acestea lucrează mai mult pentru necesitățile interne, necesitățile pandemiei și ale medicilor. Dar oricum avem multe posibilități care însă nu sunt valorificate prea bine.

- Nu există la noi economie, vă spun deschis. Și nu va apărea niciodată până nu se va schimba puterea.

- Noi avem vinuri bune – uzina noastră este celebră pentru asta, Tirotex produce lenjerie de pat foarte bună. Cred că pe aceste domenii trebuie să punem accent.

- Trebuie să revenim la domeniile de care se ocupa Uniunea Sovietică pe vremuri, înainte de destrămarea URSS, indiustriale, în mare parte, metalurgia. În plus, trebuie făcută agricultură. Dar impresia este că acum autoritățile nu atrag atenția necesară acestor subiecte.

Magazinul firmei Tirotex, la Bender

***

Pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie sunt în toi. Șeful Delegației Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, spune că noul legislativ trebuie să fie unul credibil și să asigure o guvernare care nu-i va mai fura pe oamenii de rând.

Peter Michalko: „Cetățenii Republicii Moldova vor decide care să fie componența parlamentului viitor. Eu am spus că acest parlament trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme care sunt cerute și așteptate de către cetățenii Republicii Moldova, cetățeni care merită să fie asigurați că nu vor fi furați bani de la ei și că vor fi tratați egal de către stat, de către autorități la toate nivelurile și de către sistemul de drept, inclusiv sistemul judecătoresc. În Republica Moldova, asta s-a văzut într-un recent raport al unui institut al Națiunilor Unite, în fiecare an se fură prin diferite scheme de corupție și fluxuri ilegale de bani 18-20 de miliarde de lei, asta înseamnă... Un miliard de euro sau dolari, dar asta înseamnă 7.000 de lei de fiecare persoană, de la pensionar până la copil mic. Pentru o familie de 4 oameni asta este aproape 30 de mii de lei în fiecare an. Care ar fi calitatea vieții unei familii sau a unui pensionar dacă ar avea mai mult în buzunar, 30 de mii de lei sau 7 mii de lei mai mult? Eu cred că asta ar fi o schimbare pozitivă foarte semnificativă și este dreptul cetățenilor să ceară această schimbare și ea să se întâmple.”

Europa Liberă: Dle ambasador, există certitudinea ca guvernul care va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate să aibă ușile deschise la Bruxelles și în alte capitale ale Uniunii Europene?

Peter Michalko: „Este clar că oamenii vor decide despre parlament și parlamentul va decide despre guvern și guvernul nou va continua să implementeze Acordul de Asociere și dorința noastră și sperăm că și a partenerilor noștri care vor fi instalați după alegeri va fi cât mai repede, cât mai mult să se implementeze ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei.”

Europa Liberă: Adică, alegerile sunt sita care poate să scape Republica Moldova de corupție și de oligarhie?

Peter Michalko: „Asta este fără dubii, pentru că parlamentul actual a fost produsul unui sistem electoral mixt care a fost criticat de către instituții inclusiv europene, dar și de altele, de exemplu, Comisia de la Veneția, ODIHR, dar atunci critica a fost bazată exact pe aceste riscuri care s-au întâmplat. Deci, riscul de a vedea interese particulare controlând pe unele elemente din parlament și am văzut că multe din aceste riscuri s-au adeverit, din păcate. Din păcate pentru țară, din păcate pentru cetățeni s-au adeverit.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană face parte din formatul de negocieri „5+2” în calitate de observator pentru reglementarea problemei transnistrene. Timpul curge repede, soluția vine foarte greu, dar ce s-ar întâmpla dacă reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar aduce și alegătorii cu drept de vot de acolo să decidă soarta Republicii Moldova, încotro ar înclina balanța? Credeți că ar putea să încline mai mult într-o direcție?

Peter Michalko: „Eu nu cred că acum este momentul să speculăm despre niște lucruri care se vor întâmpla, pentru că procesul de negociere va aduce o soluție, soluție care în ceea ce privește forma acestei soluții este clară, asta este în fiecare an agreată de către miniștrii de externe ai tuturor statelor membre OSCE și aceasta este o soluție bazată pe suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova în hotarele internațional recunoscute și cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Deci, acesta este viitorul și Uniunea Europeană va continua participarea activă în formatul „5+2” de negocieri și vom continua și alte activități, precum programul nostru de măsuri pentru întărirea încrederii, pentru că ele sunt, pe o parte, menite de a susține oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului în viața lor, dar cu asta să fie create și condiții mai bune, inclusiv o atmosferă pentru reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs. se apropie ziua reglementării problemei transnistrene?

Peter Michalko: „Deci, procesul continuă, ar trebui să continue și să aducă rezultate. Asta este starea de astăzi și pentru asta o să facem totul atât noi, cât și alți participanți la acest format.”

***

Viitoarele alegeri anticipate readuc în discuție și subiectul alegătorilor din stânga Nistrului, care în ultimii doi ani au venit masiv la alegeri, iar unii dintre ei au mărturisit că au fost plătiți pentru a vota.

Oricât de importantă ar părea asigurarea dreptului de vot pentru cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, nu există, deocamdată, o soluţie mai bună decât cea a secţiilor speciale, utilizată până în prezent. La alegerile prezidențiale din anul trecut pentru votanții de pe malul stâng al Nistrului s-au deschis 42 de centre de votare. În turul doi al alegerilor prezidențiale, 85,8 la sută din alegători au votat pentru Igor Dodon, iar pentru Maia Sandu – 14,2 la sută. În total, în turul doi al prezidențialelor, la secțiile de vot pentru cetățenii din localitățile din stânga Nistrului au participat 31 071 de persoane. Despre votul cetăţenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană o convorbire cu Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.

Europa Liberă: Se apropie scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. Ce credeți Dvs. despre participarea cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la aceste alegeri?

Ion Leahu

Ion Leahu: „Nimic nou nu se va întâmpla, ca de obicei anumite forțe politice din dreapta Nistrului vor depune eforturi care vor fi neapărat susținute de Tiraspol pentru aceea ca cât mai multă populație cu drept de vot, adică cu cetățenia Republicii Moldova, să se prezinte la urne. Totul depinde de cât de mult vor fi apte aceste forțe politice de a remunera participarea la vot.”

Europa Liberă: Și fără remunerare, fără oferirea unor bani nu s-ar prezenta cetățenii de acolo la alegeri?

Ion Leahu: „Fără oferirea unor bani la urne neapărat o să se prezinte persoanele care sunt devotate Republicii Moldova. Eu am în vedere consiliile pedagogice ale școlilor noastre, angajații din sistemul medical, adică o parte foarte subțire din intelectualitate care este nevoită, special utilizez acest termen, este nevoită să trăiască acolo și să promoveze ideile democratice ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar de ce atât de greu se trezește conștiința națională în stânga Nistrului?

Ion Leahu: „În primul rând, ea nici nu a prea fost – asta-i una, a doua – evident că ea nu poate să nu se trezească atât de lent, atât de încet, în situația în care 24 din 24 de ore ei sunt zombați cu dezinformații de tot felul și li se demonstrează că Republica Moldova este o structură care nu s-a realizat ca stat, ea nu poate oferi cetățeanului nici prezentul, nici viitorul. În situația în care totuși ei sunt chemați la vot și sunt chiar, într-o măsură oarecare, mai că nu obligați să meargă la vot, lor li se declară că asta este o posibilitate de a ridica, de a scoate unele pericole care ar fi posibile în situația în care la conducerea Republicii Moldova ar veni forțe proeuropene.”

Europa Liberă: Să ne imaginăm că se identifică o soluție pentru criza transnistreană și că cele două maluri ale Nistrului sunt din nou împreună. Încotro ar înclina balanța acelor voturi, tuturor voturilor din regiune pentru viitorul Republicii Moldova?

Ion Leahu: „Eu nu cred că s-ar produce unele schimbări serioase brusc, o să treacă mult timp, chiar dacă va fi identificată o soluție perfectă care ar predomina și în aspectul drepturilor omului, cu toate acestea, ei o să se simtă alte persoane, alți oameni, cu altă mentalitate, cu alte merite față de această unitate.”

Europa Liberă: Din contra, se crede că, odată cu venirea noilor generații, ar putea interesele mai degrabă să se intersecteze?

Ion Leahu: „Da, într-adevăr, s-au făcut unele eforturi pentru a atrage tineretul din stânga Nistrului în diferite programe, în diferite acțiuni din dreapta Nistrului, însă vă dau un singur exemplu: una din cele mai active domnișoare care participa la diferite foruri din dreapta Nistrului, Aliona Arșinova, pe urmă a fost aleasă în Duma de Stat a Federației Ruse.”

Europa Liberă: Și totuși, trebuie să existe o perspectivă pentru reglementarea transnistreană?

Ion Leahu: „Da. În primul rând, nu este război. Asta-i foarte important! Într-al doilea rând, o mare parte a exportului transnistrean revine nu Rusiei deja, dar Uniunii Europene. Nouă ni se pare că din aceste două deziderate noi putem trage concluzia că suntem pe calea reunificării, dar ei foarte liber, foarte conștient își vând marfa în România și pe altă pagină a aceluiași tratat plefturesc România, o fac ocupantă, o fac agresor ș.a.m.d. Asta deloc nu le afectează, să spunem așa, poziția.”

Europa Liberă: Dar sunt și politicieni, demnitari în Republica Moldova, care cred că, dacă vor fi deturnate schemele, dacă nu se va mai face contrabandă, s-ar putea să se apropie ziua reintegrării?

Ion Leahu: „Da, da, noi toți, cei care am avut cât de cât de-a face cu problema transnistreană, ne-am expus opinia, am avut opinie, nu o dată am menționat acest lucru. Într-adevăr, unul din factorii de bază care determină existența acestui regim este posibilitatea de a efectua diferite acțiuni de contrabandă, diferite scheme cu conducerea Republicii Moldova care le dau profituri enorme, absolut enorme. Acele 6 miliarde și ceva de dolari care, chipurile, sunt datorii ale Republicii Moldova față de concernul Gazprom, dacă vreodată cineva va reuși să efectueze o anchetă serioasă și să demonstreze cum și unde au mers banii ceia, o să ne uimească foarte mult. În primul rând, cui și, în al doilea rând, cam cât de mult s-a primit din această așa-numită datorie și fix la toate capitolele este câte o așa situație – și la exportul de gaz, și la exportul de curent electric, și la exportul de tutun, alcool etc., etc. Eu amintesc un singur lucru, undeva prin anii ‘94-’96, în Cipru, Uzina metalurgică moldovenească din Râbnița a format reprezentanța comercială a Transnistriei în Cipru. Ca să înțelegem noi de ce au avut nevoie de reprezentanță, ei într-atât de mult și-au creat acolo condiții pentru a exporta nelegal diferite mărfuri, că aveau surplusuri de bani care le permiteau deja să se legalizeze, să devină structuri solide, cu conturi, cu firme etc., etc. Asta nu mai era o reprezentanță a unui regim autoproclamat, care prin rebeliune a pus mâna pe conducere în acest teritoriu, dar erau businessmeni respectabili care voiau să fie în rând cu lumea.”

Europa Liberă: Dacă în rezultatul alegerilor din 11 iulie, în parlament vor ajunge deputați onești, integri, pentru că despre asta a vorbit Maia Sandu atunci când a dizolvat actualul legislativ, credeți că se va schimba atitudinea Tiraspolului față de autoritățile statului Republica Moldova?

Ion Leahu: „Neapărat o să se schimbe, o să se schimbe modalitățile și procedeele prin care ei au să caute acces la aceste autorități pentru a le converti, a le forța să contribuie la realizarea schemelor cu care ei se ocupă.”

Europa Liberă: Credeți că Tiraspolul poate pune presiune asupra aleșilor poporului din Republica Moldova?

Ion Leahu: „Este suficient un anumit grup care are posibilitatea de a promova legi, de a redacta legi. Chiar de la începuturi, din ’98, Parlamentul Republicii Moldova a amendat Legea Codului vamal, introducând acolo o singură schimbare – pentru agenții economici din Transnistria perceperea taxei vamale se efectuează nu la intrarea în Republica Moldova, dar la punctul de destinație. Imediat, la Vama Sculeni, la Vama Ungheni au apărut sute de autocare și cisterne feroviare care aduceau combustibil din România și, respectiv, din altă parte, din Rusia și din Belarus. Timp de câteva luni, până noi, cei de la securitate am bătut la ușile demnitarilor noștri și am demonstrat că se face un furt extraordinar, s-au umplut oamenii cu bani până la vârf. Pe urmă, peste 3 luni, au demonstrat că totuși trebuie de schimbat acel amendament.”

Europa Liberă: Credeți că cetățeanul cu drept de vot la aceste alegeri nu va măsura de 7 ori și va tăia o dată?

Ion Leahu: „Cetățenii din dreapta Nistrului neapărat au să numere și eu mă gândesc că, din păcate, au șansele oricât ar număra, totuna să greșească. Pe când cetățenii din stânga Nistrului n-au să greșească niciodată, că ei au să primească, ei au să măsoare, dar au să măsoare numai cât li se dă, așa că ei au să profite de o remunerare materială, au să facă o plimbare până în dreapta Nistrului și-i tot, mai departe pe ei nu-i mustră conștiința, pentru că ei nu sunt legați de ceea ce se face în Parlamentul de la Chișinău. Pentru dânșii asta-i absolut indiferent.”

Europa Liberă: Dar care este miza acestor alegeri din 11 iulie?

Ion Leahu: „Indecișii. Forțele politice care vor reuși să pătrundă la inima celor 30 și ceva de procente care sunt astăzi indeciși să-i atragă, să-i convingă, atunci țara are variante: ori scutură de pe ea greutatea timpurilor vechi legată de Uniunea Sovietică și apoi de Rusia și, în sfârșit, începem reformele care ne vor deschide perspectiva aderării la o uniune normală, ori din nou reușesc cei care se țin cu ambele mâini de trecut, de scheme și ne înglodăm din nou, dar pe o perioadă mult-mult mai îndelungată. Eu poate n-ar trebui să spun acest lucru, dar vreau să-l spun totuși: Maia Sandu de 10 ori în Moldova nu se nasc, noi am avut fericirea aceasta, generația noastră, că avem așa un lider. Și dacă n-o să fie susținută, toată vina va cădea pe noi.”

Europa Liberă: Rusia ar avea interes pentru aceste alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova?

Ion Leahu: „Evident că are interes, evident că finanțează, evident că o să susțină anumite forțe, așa că moldoveanul trebuie să fie mult mai atent, mult mai sensibil la anumite momente...”

Europa Liberă: Dar nu se pedepsește imixtiunea unei puteri în treburile altei țări?

Ion Leahu: „Se pedepsește, însă vedeți cum se întâmplă? Procuratura Statelor Unite ale Americii a demonstrat că anumite forțe din Rusia s-au implicat în alegerile din Statele Unite ale Americii, însă alte forțe n-au vrut să accepte acest lucru și ca urmare Rusia a rămas nepedepsită pentru aceste lucruri. Dar în Republica Moldova, în principiu, nu prea are cine, în primul rând, developa această imixtiune, apoi nu are cine aprecia, pentru că procuratura este ocupată cu altceva. Și e evident că în situația de față e puțin probabil ca aceste fărădelegi să fie pedepsite.”

***

Șapte copii și doi maturi au murit într-un atac armat la o școală din orașul Kazan din Rusia, iar încă 6 copii sunt în stare extrem de gravă la spital. Cei care și-au pierdut viața sunt șapte elevi din clasa a VIII-a, patru băieți și trei fete, și două profesoare.

Tragedia din orașul rusesc Kazan a scos la iveală problema securității în școlile din Federaţia Rusă. Atacatorul a intrat în școală în timpul orelor cu arma de vânătoare fără să fie oprit de nimeni. Școala respectivă nu avea pază, din cauza datoriilor acumulate față de compania de pază privată cu care avea contract. Iar după atac, autoritățile din mai multe regiuni ale Rusiei au dispus verificarea pazei tuturor instituțiilor de învățământ și întărirea măsurilor de securitate.

Pe rețelele de socializare au apărut înregistrări video în care se aud focuri de armă și se vede cum elevii încearcă să scape din clădire, unii sărind chiar de la etajul trei.

Atac armat la o școală din Kazan

În atacul de marți au murit cel puțin 9 persoane, dintre care 7 copii, cu toții elevi din clasa a VIII-a, patru băieți și trei fete, a anunțat președintele Tatarstanului, Rustam Minnihanov. Au fost împușcate mortal profesoara care preda acestei clase în momentul respectiv și o angajată a școlii. Alți 6 copii sunt în stare extrem de gravă la spital, a anunțat președintele Tatarstanului, Rustam Minnihanov.

Un deputat din Duma de Stat de la Moscova, Alexandr Hinștein, a scris pe Telegram că atacatorul ar fi primit permisul de port armă în urmă cu doar două săptămâni, pe 28 aprilie. Acesta mai scrie că ar fi vorba despre o armă cu alezaj neted Hatsan escort PS, o armă semi-automată, considerată a fi de vânătoare.

Presa rusească, citată de portalul Europei Libere IdelRealii, scrie că atacatorul Ilnaz Galiaviev, de 19 ani, fost elev al școlii respective, a postat cu puțin timp înainte o poză în care poartă uniformă militară și mască, poză pe care scria „Dumnezeu”, dar și câteva mesaje în care spunea că planifică să omoare oameni. Canalul său de Telegram se numește „Bog”, Dumnezeu în traducere, are patru abonați și a fost blocat de Telegram după atac.

La momentul atacului, școala din Kazan nu avea pază, ci doar un portar și un buton de alarmă instalat de municipalitate.

Compania privată de securitate „Sfinx”, care asigura paza instituției, s-a retras acum trei ani din cauza datoriilor acumulate. Directorul companiei, Djaudat Hairullin, a declarat pentru publicația Daily Storm că administrația școlii colecta bani de la elevi pentru servicii de pază, încă aceștia nu ajungeau la compania de securitate. Aceasta a dat în judecată școala, și-a primit sumele restante și s-a retras din instituția de învățământ.

După atac, autoritățile regionale au dispus verificarea pazei și întărirea măsurilor de securitate la toate școlile, grădinițele, universitățile și colegiile.

Atac armat la o școală din Kazan

Centrul informațional al Comitetului Național Antitero din Rusia a anunțat că atacatorul a cumpărat legal arma de foc.

Reacționând la evenimentele de la Kazan, președintele rus Vladimir Putin a dispus înăsprirea regulilor de procurare a armelor de către persoanele civile. Postul de televiziune Current Time îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că „uneori sunt înregistrate ca arme de vânătoare tipuri de puști catalogate în alte țări drept arme de asalt”.

Autoritățile din Tatarstan au declarat zi de doliu pentru data de 12 mai.

Radio Svoboda amintește că în ultimii ani în Rusia au avut loc un șir de atacuri armate în școli care au fost puse la cale de regulă de actuali sau foști elevi. Cel mai sângeros a fost în 2018, în cadrul unui atac armat la un colegiu din orașul Kerci din Crimeea anexată, unde au murit peste 20 de persoane.