Linkuri accesibilitate

De cine se apără regiunea transnistreană?


În timpul unor exerciții comune ale forțelor militare ruse și ale așa-zisei armate transnistrene, noiembrie 2019

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Doar puțin peste 1600 de persoane s-au vaccinat în stânga Nistrului. De ce este atât de lentă campania de vaccinare în regiunea transnistreană? După 1 septembrie, șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă vor avea numere neutre la mașină. Masare masivă de forțe militare rusești de la frontierele Ucrainei și implicații regionale. Și... Cehia expulzează 18 diplomați ruși suspectați de a fi agenți secreți după ce s-a confirmat implicarea Rusiei într-o explozie la un depozit de armament în Cehia în 2014. Unul dintre cei suspectați de implicare în această crimă avea pașaport moldovenesc fals. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

De cine se apără regiunea transnistreană?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Încă două loturi de vaccin de la Astra Zeneca împotriva COVID-19 au ajuns în Republica Moldova sâmbătă. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat cu o zi mai devreme că urmează să sosească 132 000 doze de vaccin donate de Guvernul României și încă 48 000 de doze oferite de platforma COVAX. Campania de vaccinare în Republica Moldova durează de două luni, iar până sâmbătă au fost administrate aproape 92 de mii de doze de vaccin. Chişinăul oferă regiunii transnistrene 10 la sută din vaccinurile pe care le primește ca donație. În stânga Nistrului campania de vaccinare a început acum două săptămâni, dar au fost vaccinate doar 1625 de persoane. Reprezentanții administrației de la Tiraspol spun că ritmul vaccinării este atât de lent pentru mă majoritatea populației este în așteptarea vaccinului Sputnik promis de Moscova.

Datoriile la gaze ale Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană, se ridică la 715 milioane de dolari. Iar datoria malului stâng al Nistrului este de 6,8 miliarde de dolari. Datele au fost prezentate de către președintele consiliului de administrare al Moldovagaz, Vadim Ceban, în cadrul unor audieri în Parlament, transmite IPN. Vadim Ceban spune că se cunoaște despre existența unui cont secretizat de către autoritățile autoproclamate, pe care se acumulează banii plătiți pentru gazul consumat de către locuitorii regiunii.

Regiunea transnistreană duce o lipsă acută de oxigen pentru bolnavii de coronavirus. Din necesarul de 10 tone pe zi în acest moment în stânga Nistrului există capacitatea de a produce doar 6 tone. Cererea de oxigen a crescut considerabil din cauza formelor grave de boală. Principalul furnizor de tuburi de oxigen este Uzina metalurgică de la Râbnița. Capacitatea obișnuită de producție este de 4 tone pe zi, cea admisibilă – de 6 tone. În ultimele zile, capacitățile uzinei au fost forțate să producă aproape 10 tone de oxigen, însă aceste volume nu pot fi menținute mult timp. Un sfert din deficitul de 4 tone de oxigen poate fi produs de Centrul mamei și copilului de la Bender. Pentru restul cantității se miza pe o veche stație de producere de oxigen de la Slobozia. Aceasta a fost repusă în funcțiune după ce fusese conservată acum opt ani, însă la doar câteva zile una din pompe s-a stricat și acum este în reparație.

Închisorile din Transnistria au devenit focare de coronavirus. Numărul de deținuți este estimat a fi în jur de 2200 de persoane în regiunea transnistreană. Dintre aceștia aproape 500 s-au îmbolnăvit de coronavirus în ultimele trei luni, potrivit datelor publicate de presa transnistreană, care citează responsabili din regiune.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca ripostă la măsura similară anunțată de Statele Unite, a anunțat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov. El a mai spus că Rusia va interzice pe teritoriul ei activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile interne ale Rusiei. Lavrov a spus că vor urma și alte riposte la sancțiunile americane, inclusiv pe plan economic. Declarația a venit la o zi după ce președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă.

Cehia a expulzat 18 diplomați ruși care au fost identificați ca membri ai serviciilor secrete rusești, spunând că Poliția are o suspiciune rezonabilă că membrii serviciului militar rus GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de armament din localitatea cehă Vrbětice în 2014, explozie în care au murit două persoane, scrie publicația cehă iDNES.cz. Anunțul a fost făcut sâmbătă seara la o conferință de presă extraordinară de către premierul Andrej Babiš și ministrul ceh de externe, Jan Hamáček. După această conferință de presă, Poliția cehă a anunțat că i-a dat în căutare pe agenții GRU implicați în otrăvirea cu Noviciok în Marea Britanie a lui Serghei Skripal, iar din informațiile publicate rezultă că unul din cei doi agenți ruși s-a legitimat în Cehia cu pașaport moldovenesc emis pe numele Nicolai Popa.

Miniștrii de externe din țările baltice, aflați într-o vizită la Kiev, și-au exprimat solidaritatea față de Ucraina, și au cerut Moscovei să deescaladeze situația de la granița Ucrainei și în peninsula Crimeea anexată și să își retragă trupele care au fost masate in ultimele zile. Fotografii recente, videoclipuri și alte dovezi arată mișcări majore ale unităților armate rusești către sau lângă granița Ucrainei și în Crimeea, alimentând îngrijorările cu privire la faptul că Rusia se pregătește să trimită noi forțe miliare în Ucraina.

Președintele american Joe Biden i-a spus marți omologului său rus Vladimir Putin că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu „masarea bruscă” de trupe ruse în Crimeea ocupată și la granița cu Ucraina, cerând Rusiei să detensioneze situația, a anunțat Casa Albă. Biden a mai spus că administrația sa dorește să construiască o relație „stabilă și previzibilă cu Rusia”, propunându-i lui Putin un summit ruso-american într-o țară terță, în următoarele luni.

La Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus că două armate și trei unități aeriene au fost redislocate în partea de vest a Rusiei în cadrul unor exerciții militare, care au fost organizate ca răspuns la ceea ce el a descris „amenințări” din partea Statelor Unite și aliații din NATO.

Medicii opozantului rus Aleksei Navalnîi au publicat sâmbătă rezultatele analizelor lui de sânge și au declarat că starea lui Navalnîi, care acum 18 zile a declarat greva foamei în închisoarea unde este deținut, este aproape de punctul critic. Potrivit medicului Anastasia Vasilieva, citată de Radio Svoboda, nivelul kaliului în sângele lui Navalnîi este atât de scăzut încât există riscul unui stop cardiac în orice moment și este nevoie de acțiuni urgente. Navalnîi a declarat greva foamei, cerând ca în închisoare să fie permis accesul medicilor care să-i ofere tratament pentru durerile de coloană și amorțeala la nivelul picioarelor și al mâinilor.

***

În regiunea transnistreană campania de vaccinare a fost lansată acum două săptămâni pentru medici, iar de lunea trecută se pot vaccina toți doritorii. În stânga Nistrului au ajuns 942 de doze de vaccin Pfizer, care au fost deja epuizate, iar în acest moment mai este disponibil vaccinul AstraZeneca, venit ca ajutor umanitar din România. Vaccinul a fost transmis Tiraspolului pe 5 martie, dar a fost ținut în depozite mai bine de trei săptămâni.

După două săptămâni de la începerea campaniei de vaccinare în regiunea transnistreană s-au imunizat 1625 de persoane. Ritmul de vaccinare este destul de lent – de exemplu vineri s-a anunțat că în stânga Nistrului au fost vaccinate doar 170 de persoane.

Înscrierea se face la policlinicile de sector. Un tub de vaccin conține 10 doze și este deschis doar dacă la vaccinare se prezintă 10 persoane.

Spitalul de boli infecțioase din Slobozia, unde sunt internați bolnavii de coronavirus
Spitalul de boli infecțioase din Slobozia, unde sunt internați bolnavii de coronavirus

Reprezentanții administrației de la Tiraspol spun că vaccinarea merge încet pentru că mulți locuitori ai regiunii așteaptă sosirea vaccinului Sputnik V. Centrul de comandă pentru gestionarea pandemiei a dat însă indicații „să fie examinate și alte variante” și „să fie examinate toate ofertele care există pe piața vaccinurilor anti-Covid”.

Iar având în vedere faptul că locuitorii regiunii nu sunt foarte interesați să se vaccineze, măsurile de carantinare sunt în continuare necesare, au concluzionat funcționarii de la Tiraspol din Centrul de comandă pentru combaterea epidemiei.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii întâlniți în stradă la Tiraspol și Bender dacă sunt gata să se vaccineze.

Vox populi:

- Eu deja m-am vaccinat cu Pfizer.

- Eu mă mai gândesc. Am alergie la multe medicamente și la unele alimente, așa că eu cred că este periculos și deocamdată mă voi abține.

- Eu în general nu vreau să mă vaccinez. Eu îmi las viața și sănătatea în mâinile lui Dumnezeu.

- În niciun caz nu mă vaccinez, pentru că sunt cunoscute cazuri de deces în urma vaccinării, inclusiv printre cunoscuții mei.

- Eu ca mamă care alăptează deocamdată nu mă voi vaccina. Iar peste un an se va vedea.

- Eu în general nu cred în vaccin.

- Eu nu am fost bolnav niciodată de nimic – nici angină nu am avut, nici pneumonie. Am 85 de ani. 3 ani am fost militar în trupele de desant, am făcut 58 de sărituri cu parașuta.

- Mă gândesc, mă gândesc… Mă tem, dar mă gândesc. Ce să fac? Cred că va trebui să mă vaccinez. Dar numai cu Sputnik!

***

În ceea ce privește vaccinul Sputnik V amintit de mai mulți respondenți cu care au stat de vorbă corespondenții noștri, acesta a fost promis de liderul regiunii după ce acum trei săptămâni a avut o întâlnire la Moscova cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse Dmitri Kozak. În aceeași zi s-a întâlnit cu Kozak și liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon, întâlnire după care a anunțat că Rusia va dona Republicii Moldova în viitorul apropiat 180 de mii de doze de vaccin Sputnik V, dintre care 60 de mii sunt pentru regiunea transnistreană. Oficialii ruși nu au confirmat aceste declarații și nu există deocamdată nicio estimare fermă privind data la care vaccinul rusesc ar putea ajunge în Republica Moldova.

45.852 de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 1041 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

„Așteptăm Sputnik-ul”. Cum se vaccinează pensionarii din Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

***

Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chişinău a reconfirmat faptul că începând din 1 septembrie șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă au numere de înmatriculare neutre și permis moldovenesc. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare încă la începutul acestui an, pe 15 ianuarie, însă Guvernul de la Chişinău a cerut Ucrainei să amâne acest termen până în toamnă, spunând că șoferii transnistreni nu au fost suficient informați despre această schimbare. Chişinăul se angaja să informeze locuitorii regiunii transnistrene despre noile reguli, dar în spațiul public nu au existat în ultimele trei luni campanii de informare în acest sens.

Din 1 aprilie, șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci, la aceleași două puncte de înmatriculare din Tiraspol și Rîbnița, din stânga Nistrului.

Biroul de reintegrare anunță că termenul de eliberare a certificatului de înmatriculare a fost redus de la 30 la 10 zile și a fost exclusă limita de vârstă pentru înmatricularea mașinilor aduse în regiunea transnistreană după data de 24 aprilie 2018, când a fost semnată înțelegerea privind numerele neutre.

Cele două puncte de înmatriculare și-au început activitatea la 01 septembrie 2018, iar de atunci 4778 de mașini transnistrene au obținut numere neutre, iar 11366 de șoferi și-au preschimbat permisul de conducere transnistrean în unul moldovenesc, ceea ce însemnă aproape o treime din numărul total de permise deţinute de locuitorii din regiune, conform datelor Agenţiei Servicii Publice.

Tiraspolul a reacționat la acest anunț prin a acuza din nou Chişinăului de presiuni politice și a spus că mecanismul este ineficient din cauza cerințelor birocratice excesive ale Chişinăului. Ca dovadă Tiraspol invocă faptul că doar 4 la sută din mașinile din regiunea transnistreană au solicitat numere neutre. Chişinăul însă spune că cifra la care se raportează Tiraspolul – de 100 de mii de mijloace de transport care ar exista în regiunea transnistreană – ar include tot transportul din regiune și nu doar automobilele personale, care au dreptul de a obține numere neutre.

Negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spune, într-un interviu pentru postul oficial de televiziune din regiune, că Republica Moldova este obligată să recunoască numele de înmatriculare și permisele transnistrene.

„Aceste planuri de introducere a sancțiunilor pur și simplu încalcă toate principiile din procesul de negocieri și la modul cel mai direct distrug și lovesc în drepturile omului. Chestiunea este foarte sensibilă și impresia mea este că Chişinăul vrea să mai creeze încă o problemă pentru oameni, în loc să soluționeze aceste chestiuni. Aceste probleme se creează artificial și participanții noștri internaționali văd și înțeleg acest lucru. Sarcina noastră astăzi este să nu permitem punerea în aplicare a acestor măsuri restrictive”.

Vitali Ignatiev spune și cum ar putea fi, în viziunea Tiraspolului, soluționată această problemă.

„Soluționarea problemei este foarte simplă. Partea moldovenească, reprezentantul politic al Chişinăului poate pur și simplu informa Ucraina despre faptul că nu vede nicio problemă în participarea transportului transnistrean în circulația pe teritoriul Ucrainei. Printr-o singură notificare această chestiune poate fi închisă”, este de părere șeful negociatorilor transnistreni.

Vitali Ignatiev mai spune în interviu că mecanismul liberei circulații nu funcționează, iar peste 100 de șoferi din regiune ar fi restituit numerele neutre și le-ar fi luat înapoi pe cele transnistrene.

Vitali Ignatiev
Vitali Ignatiev

***

Mecanismul liberei circulații nu funcționează nu pentru că ar fi blocat de Chişinău, ci din cauza restricțiilor impuse de administrația de la Tiraspol sub pretextul pandemiei, când un locuitor din regiune nu poate nici măcar trece râul Nistru, spune fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană publicată de Institutul pentru Politicii și Reforme Europene de la Chişinău spune că tergiversarea de către Chişinău a deciziei privind neadmiterea în traficul internațional a mașinilor care nu au o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

Am stat de vorbă la acest subiect cu fostul vicepremier Alexandru Flenchea, care a subliniat că după ce a amânat o dată punerea în aplicare a înțelegerii cu Ucraina, este de obligația Chişinăului să respecte noul termen de 1 septembrie, în joc fiind credibilitatea angajamentelor internaționale pe care și le asumă țara.

Alexandru Flenchea: „Atunci când în 2018 Chișinăul și Tiraspolul au găsit o soluție și au căzut de acord în privința unei soluții care să permită reînmatricularea mașinilor de acolo, astfel ca proprietarii mașinilor să posede documente valide, legale, recunoscute și de autoritățile statului nostru, și de comunitatea internațională, Ucraina a venit cu un demers în adresa Chișinăului: „Spuneți-ne data din care noi putem să începem să aplicăm cadrul nostru bilateral, adică să lăsăm să treacă doar acele mașini care sunt înmatriculate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova”. Și așa s-a întâmplat că răspunsul l-au primit abia la mijlocul lunii martie, mai exact pe 13 martie 2020.

Știți deja, de fapt a fost și în presă, că inițial termenul agreat era altul, cel de 15 ianuarie 2021. Adică, în acest moment, deja de trei luni de zile ar fi trebuit noile reguli să fie aplicate. Acum așteptăm să se întâmple pe 1 septembrie.

Deja de trei luni de zile ar fi trebuit noile reguli să fie aplicate...

Totul e pregătit pentru asta și din punct de vedere politic, și juridic, și operațional. A fost acordat timp mai mult decât suficient ca proprietarii din stânga Nistrului care intenționează să traverseze hotarele Republicii Moldova să se reînmatriculeze, dar și să obțină un permis de conducere valid, care se face ușor, preschimbarea se face simplificat, fără costuri mari.”

Europa Liberă: Înțeleg că totuși a fost vorba de o decizie politică a Chișinăului de a merge pe un termen mai întârziat?

Alexandru Flenchea: „Astfel de decizii prin definiție pot fi doar politice, ele se iau de factori politici la nivel de conducere a țării, a guvernului.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, care este problema că până în acest moment avem doar patru la sută din mașinile din regiunea transnistreană înmatriculate în cifre, ar fi peste 4.000, din câte înțeleg. De unde vine această problemă? Și doi: în ce măsură există capacitatea ca până la 1 septembrie să poată fi înmatriculate toate mașinile, toți doritorii din regiunea transnistreană să-și ia numere neutre?

Alexandru Flenchea: „Haideți să combatem niște mituri, să clarificăm niște momente mai puțin cunoscute și înțelese. Există cifra invocată de reprezentanții regiunii că ar exista 100 de mii de unități de transport în stânga Nistrului. Decizia protocolară din 2018 privind plăcuțele de modelul neutru se aplică doar autoturismelor. Deci, din 100 de mii trebuie să excludem toate TIR-urile, toate camioanele, toate autobuzele, microbuzele, autospecialele, trebuie să excludem și unitățile de transport deținute de așa-numitele instituții de stat din stânga Nistrului, pentru că nu se pot reînmatricula.

Rămâne un număr necunoscut de autoturisme. Dar mai mult decât atât, marea majoritate a oamenilor, de fapt, în oricare țară, în oricare entitate în cazul dat, nu călătoresc mult sau mai puțin regulat cu autoturismul propriu peste hotare, deci vorbim despre o minoritate de oameni.

Din păcate, noi nu avem statistică exactă. Deși am făcut un prim-pas în ianuarie 2020, când în comun cu Poliția de frontieră și Agenția Servicii Publice și în regim de testare noi am pilotat acest regim la acele puncte de trecere a frontierei pe care le controlăm ca să avem măcar un reper privind necesitatea reală.

Un alt reper pe care putem să-l folosim este numărul de permise preschimbate, deci numărul de oameni, locuitorii din stânga Nistrului care au ales să meargă pe calea preschimbării permisului cel transnistrean pe unul valid moldovenesc. Și avem cifra de 11 mii și ceva de oameni în ultimii trei ani. Acesta ar putea să fie un reper – pentru că o fac sau au făcut-o acei care știu că au nevoie și într-o perspectivă vor călători în afara țării.

Să nu uităm că mai este și factorul închiderii regiunii, de fapt, libertatea de circulație nu există, locuitorii regiunii nu pot pur și simplu să urce în mașină și să plece, chiar să traverseze Nistrul.

Așa că acum la moment sunt peste 4.700 de autoturisme reînmatriculate. Capacitatea lunară a celor două oficii de înmatriculare este de 1.500 de mașini, deci, dacă lucrează la capacitate maximă timpul care a rămas până la 1 septembrie ar putea fi înmatriculate peste 12 mii de mașini.”

Europa Liberă: Dle Flenchea, Tiraspolul acuză presiuni politice, tot ce face Chișinăul este interpretat acolo ca presiune politică.

Alexandru Flenchea: „Prezentat mai degrabă, decât interpretat, ei înțeleg foarte bine cum stau lucrurile.”

Europa Liberă: Dincolo de asta, am văzut responsabili de acolo care spun că Chișinăul, de fapt, trebuie să meargă pe acceptarea integrală a numerelor transnistrene, schimbarea lor și că ar exista proceduri birocratice de nedepășit practic pentru locuitorii regiunii, fapt care face procesul să meargă foarte încet.

Reînmatricularea tuturor 100 de mii de unități de transport ar trebui să servească o precondiție pentru aplicarea regulilor obișnuite la traversarea frontierei...

Alexandru Flenchea: „Nu, este un narativ fals, că reînmatricularea tuturor 100 de mii de unități de transport ar trebui să servească o precondiție pentru aplicarea regulilor obișnuite la traversarea frontierei. De fapt, reînmatricularea nu este obligație, este un drept și este o oportunitate pentru cei, repet, care intenționează să călătorească în afara Republicii Moldova. Și termenul limită anunțat cu multă generozitate oferă, repet, posibilitatea tuturor celor interesați să o facă, să-și reînmatriculeze mașinile și să obțină un permis de conducere.”

Europa Liberă: Recomandările Dvs. care sunt, inclusiv cele formulate în studiul pe care l-ați scris pentru IPRE?

Alexandru Flenchea: „Recomandarea principală pentru autoritățile Republicii Moldova este să nu mai ia alte decizii politice și să meargă pe ceea ce a fost agreat cu Ucraina, pentru că în cazul dat vorbim de reputația țării noastre, de credibilitatea țării noastre și în relații bilaterale cu Ucraina, și în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2” ori o nouă amânare va submina serios poziția țării noastre în negocieri în viitor, oricine ar fi negociatorul-șef și oricare ar fi guvernul.”

***

Revenim la discuția cu Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, pe care îl voi ruga, imediat, să comenteze și informațiile cu privire la activizarea trupelor ruse și contingentelor militare transnistrene din stânga Nistrului, în contextul concentrării de către Rusia a unor importante forțe militare la frontiera estică cu Ucraina și în Crimeea anexată, concentrări care i-au determinat pe liderii occidentali să formuleze îngrijorări cu privire la o nouă agresiune a Rusiei asupra Ucrainei.

Ucraina pare să fie îngrijorată la modul serios de această amenințare și a luat măsuri pentru a-și asigura frontierele. Joi, Serviciul de grăniceri din Ucraina a publicat un video în care prezintă forțele de reacție rapidă și tehnica militară care sunt trimise pentru a fortifica frontiera moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean și în regiunea Odesa. Totuși, în comentariul la acest video, se spune că ar fi vorba despre exerciții militare. „În timpul acestor exerciții, polițiștii de frontieră vor acorda o atenție specială asigurării securității coastei marine și a limanului (râului Nistru), pentru a nu admite provocări la frontieră. Personalul asigură protecția și inviolabilitatea a frontierei de stat a Ucrainei și este pregătit să acționeze decisiv. Situația la granița ucraineană-moldovenească rămâne controlată și stabilă”, se mai spune în comentariul Serviciului de grăniceri al Ucrainei.

În regiunea transnistreană exercițiile militare nu sunt o noutate, mai degrabă sunt o constantă a vieții cotidiene, iar informațiile despre aceste exerciții sunt publicate cu regularitate. Narațiunea care însoțește aceste „știri” este glorificarea militarilor ruși care sunt apărători ai păcii pe Nistru. Exerciții ale Grupului Operativ de Trupe Ruse, adesea în comun cu forțele paramilitare transnistrene, pot avea loc și de câteva ori pe săptămână. Pe rețelele de socializare apar destul de frecvent postări sau comentarii ale locuitorilor regiunii care spun că în apropierea localității lor se aud împușcături sau explozii.

De la începutul anului au avut loc zeci astfel de exerciții. Noutatea este că departamentul de apărare de la Tiraspol a început să publice nu doar poze, dar și imagini video cu aceste exerciții militare. De exemplu, știrea despre ultimele aplicații spunea că „unitățile motorizate ale armatei, cu sprijinul tancurilor, artileriei și unităților antiaeriene, au exersat coerența acțiunilor în cazul respingerii unui atac”.

Iar un comunicat al Districtului vestic al Armatei Federaţiei Ruse spune că luni, 12 aprilie, GOTR a verificat starea a tehnicii militare și gradul de pregătire de luptă a echipamentelor și a militarilor. Comunicatul precizează că aceste verificări au fost planificate din timp.

Grupul Operativ de Trupe Ruse, staționat în stânga Nistrului fără acceptul Chişinăului, numără în prezent aproximativ 1500 de militari. După ce Chişinăul a oprit rotația de cadre în GOTR și a expulzat mai mulți militari ruși care veneau în Transnistria prin Aeroportul Chişinău, Moscova a decis să completeze Grupul operativ din regiunea transnistreană cu militari locali care au cetățenie rusească, cetățenie pe care Rusia a acordă cu ușurință tuturor doritorilor din regiunea separatistă.

Acum două săptămâni liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat la Moscova că „nu există nicio îndoială” că regiunea ar fi capabilă să respingă un eventual atac armat din partea Chişinăului. „Transnistria este pașnică, dar are armată care este capabilă să-și apere țara”, a spus Krasnoselski.

Vadim Krasnoselski (primul din stânga) în timpul unor exerciții militare
Vadim Krasnoselski (primul din stânga) în timpul unor exerciții militare

***

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, despre felul în care sunt percepute tensiunile din regiune în stânga Nistrului și dacă, în opinia sa, există un pericol real venind din partea trupelor ruse și a armatei transnistrene.

Anatoli Dirun: „De fiecare dată când apar tensiuni dintre Rusia și Occidentul colectiv – fie structurile europene, UE, SUA sau confruntarea politico-militară cu blocul NATO – mai devreme sau mai târziu apare și chestiunea Transnistriei, arunci când problemele coboară de la nivel global la cel regional. „Iată că este și Transnistria, aici staționează trupe ruse și nu se știe cum ar putea să se activizeze”, și tot așa.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Dar trebuie să ținem cont de faptul că noi trăim în aceste condiții de confruntare deja de 30 de ani, pentru că suntem într-o formulă de conflict nereglementat, iar acest conflict a avut și o componentă militară. Așa că aici și la nivelul populației, și în societate în general există o anumită rutină legată de astfel de subiecte. Pot să vă asigur că pe agenda informațională și publică din Transnistria din acest moment nu există subiectul implicării în vreun fel în aceste evoluții. Subiectul nu este discutat deloc și nu se pune problema atragerii Transnistriei în acest conflict.

Pe primul loc pe agenda publică este chestiunea combaterii pandemiei de Covid 19, toată lumea așteaptă foarte mult să vină o partidă mare de vaccin Sputnik V. Oamenii sunt preocupați și de alte chestiuni interne, cum este creșterea prețurilor la produsele alimentare care are loc în ultimele luni în Transnistria. Acestea sunt cele trei teme care țin topul agendei informaționale, este ceea ce discută oamenii, ceea ce îi preocupă.

Oamenii sunt preocupați de pandemie și creșterea prețurilor...
A.Dirun

Evident că toată lumea se uită la televizor, înțelege ce se întâmplă și nimeni nu este încântat de aceste tensiuni la frontiere și din partea Ucrainei, și din partea Rusiei și de aceste declarații dure.

Dar, repet, atunci când trăiești în condiții de conflict timp de 30 de ani și oamenii noștri aud în fiecare zi că există blocadă economică, informațională, că au fost concentrate trupele pe poligonul din Bulboaca, că au avut loc încă niște exerciții militare ale armatei moldovenești de comun cu subdiviziuni ale trupelor NATO – aceste lucruri atenuează cumva felul în care este percepută informația despre faptul că în Transnistria s-ar putea începe vreun conflict, că Transnistria ar putea fi cumva implicată în așa ceva.”

***

Revenim la discuția cu Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare. În ce măsură există motive de îngrijorare legate de Transnistria pentru Chișinău, dar și pentru Kiev, sub aspect militar? Și câtă dreptate au experții care spun că trupele rusești din stânga Nistrului au avut parte de o modernizare impresionantă în ultimii ani?

Alexandru Flenchea: „La momentul de față, în Transnistria, în stânga Nistrului, din punct de vedere militar, nu se întâmplă nimic din ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2014. De fapt, schimbarea dramatică a realităților pe teren s-a produs anume atunci, în vara anului 2014, când au început ori au crescut în intensitate aplicațiile militare comune între formațiunile paramilitare ale regiunii și Grupul operativ al trupelor ruse.

Deci, din punctul acesta de vedere, nu există nicio știre din ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, în weekend și ceea ce se întâmplă acum.

Motive de îngrijorare aici însă există mai multe. Primul este că, în general, au apărut știri, s-au scris știri acolo unde știre nu este. Și aceste eforturi de isterizare, de inducere a unei stări de incertitudine, dacă nu panică, pe mine personal mă îngrijorează.”

Dar, repet, tot ce s-a putut întâmpla mai îngrijorător din punct de vedere strict militar în regiunea transnistreană s-a produs în 2014, ulterior în 2016, când blindatele au început să traverseze Nistrul încolo-înapoi. Și atunci asta nu a fost, din păcate, subiect de știre. De atunci nimic mai serios nu s-a întâmplat. Așa că primul tip de îngrijorare este isterizarea.

Al doilea motiv de îngrijorare este că până acum, în decurs de cinci ani, nu s-a acordat suficientă atenție, ca să nu zic deloc, din partea Chişinăului acestui subiect. Semne de atenție și îngrijorare au început să fie exprimate atunci când ele au venit din Ucraina. Și pe mine oarecum mă nedumerește interesul acesta crescut al politicienilor moldoveni față de securitatea Ucrainei. Ucraina are propria conducere, propriii politicieni care să aibă grijă de ei, noi trebuie să avem grijă de noi, ajutându-ne reciproc cu Ucraina.

Comandantul GOTR își va lua drapelul și va pleca, iar restul grupului va rămâne...
A.Flenchea

Și, nu în ultimul rând, principalul meu motiv de îngrijorare este că atunci când, mai devreme sau mai târziu – dar acest lucru oricum se va întâmpla – trupele ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova vor pleca, se vor retrage. Și noi cu surprindere vom urmări cum comandantul Grupului Operativ al Trupelor Ruse își va lua drapelul și va pleca, iar restul grupului va rămâne, pentru că aproape integral acest contingent militar constă din localnici. Și atunci noi, statul Republica Moldova, ne vom trezi cu un număr de 10, 15, 20 de mii de oameni în uniforme care nu știu să facă altceva și nu au făcut toată viața altceva decât să alerge pe poligoane cu mitraliere și să se plimbe pe Nistru cu transporturi autoblindate. Și atunci asta va fi în egală măsură și o problemă politică, și una de securitate, și una socială.”

Europa Liberă: Chișinăul poate face ceva în situația de acum?

Alexandru Flenchea: „Chișinăul este în primul rând cel care trebuie să facă ceva. Este țara noastră, este teritoriul nostru și este viitorul nostru. Noi suntem cei care trebuie să avem inițiativa și să abordăm subiectul cu toți actorii implicați și cu toți partenerii pe care-i avem, chiar și cu acei care nu am vrea să avem treabă.”

XS
SM
MD
LG