Norvegia a decis să renunțe la o campanie care promovează turismul în natură, de frică că mulțimile tot mai mari de turiști ar putea copleși ecosistemele din țară.
Campania dorea să promoveze spiritul nordic al conexiunii cu natura, la care toți oamenii au acces egal. Norvegia este una dintre țările europene (împreună cu celelalte țări nordice și cele baltice și, într-o măsură, Germania, Austria, Cehia și Marea Britanie) unde fiecare persoană are așa-zisa libertate de a cutreiera.
Adică, orice om poate să străbată liber, pe jos, terenurile și apele din țară, și să înopteze oriunde sub cerul liber, atâta timp cât o face pentru simpla nevoie de a ajunge dintr-un loc în altul. Exploatarea în scop de câștig a terenului altcuiva sau a zonelor protejate este interzisă, iar trecătorii își asumă răspunderea de a nu provoca daune naturii.
Desigur, localnicii sunt obișnuiți cu asta și cunosc toate regulile nescrise ale libertății de a cutreiera, mai ales respectul față de natură: a nu lăsa nici o urmă.
Îmbăiatul într-un râu glaciar din Norvegia poate fi o provocare mai mare decât statul la plajă pe o insulă grecească. Tessand, Norvegia.
Nimeni nu garantează însă că turiștii din alte țări vor avea un comportament la fel de responsabil față de natură, mai ales dacă vin, cum se spune, „de capul lor” - așa că deschiderea legislației „cutreieratului” pentru străini li se pare unora riscantă.
„Desigur, vrem ca vizitatorii să se bucure de natura noastră, dar am prefera să o facă prin oferte bine organizate și sustenabile, ale companiilor competente, cu experiență în industria turismului. Astfel ne putem asigura că atât localnicii, cât și vizitatorii se vor putea bucura de natura noastră incredibilă și în viitor”, declară Stein Ove Rolland, directorul agenției de stat pentru turism în regiunea vestică a țării, Fjord Norway.
Fiordul Geiranger, din Norvegia, este lung de 16 km și se află din 2005 pe lista monumentelor naturale protejate de UNESCO. Pe 2 septembrie la 3 după-masă, temperatura aerului era de 11 grade.
„Credem că promovarea pe scară mare a acestor activități poate aduce un număr prea mare de oameni care vor dori să exploreze singuri zone naturale vulnerabile. Asta poate duce la degradarea naturii, mai multe gunoaie, chiar și la mai multe accidente la care vor trebui să răspundă salvamontiștii”, continuă Rolland.
Din asemenea motive, autoritățile norvegiene spun că nu sunt pregătite și că vor suspenda campania până când vor avea soluții sustenabile și răspunsuri la întrebările principale: cât de mulți oameni pot veni, pe unde, unde să stea, cum să interacționeze cu mediul natural.
Litoralul baltic prezintă o altfel de relaxare decât cel mediteran. Una din limitări, însă, este că sezonul estival este mai scurt - iunie-iulie-august - după care vin cețurile toamnei.
Norvegia a înregistrat mai mulți turiști interesați de drumeții ca niciodată. Destinația cea mai populară este stânca Preikestolen, devenită sinonimă cu criza supraturismului în destinațiile naturale.
Peste 350.000 de vizitatori au făcut anul trecut drumeția de la Preikestolen, un traseu de 4 kilometri. În 2019, pe când sub 300.000 de vizitatori veneau în fiecare an, echipajele de urgență au intervenit de 74 de ori pentru a salva turiștii nepregătiți.
După ce un bărbat norvegian a alunecat și a murit în apropierea platoului de la Preikestolen primăvara aceasta, autoritățile și-au întețit avertismentele la adresa turiștilor mai puțin pregătiți.
Mulți turiști vor să-și facă poze pe stânca de deasupra fiordului, însă aceea nu este deloc o locație sigură, pentru că nu au fost instalate balustrade de protecție, care ar „desfigura” locul de mare frumusețe.
În timpul iernii, cei mai mulți turiști se îndreaptă spre nordul țării, unde au cele mai mari șanse să vadă aurora boreală. Iarna trecută, directorul unei companii de turism arctic norvegian spunea că „am avut de trei ori mai multe rezervări. Nu am mai văzut așa ceva niciodată”.
Turiștii încearcă să scape de caniculă și de alți turiști
Unul din multele paradoxuri ale turismului din ziua de azi este că turiștii vor să meargă în locuri mai puțin turistice. Mulți s-au săturat de „punctele fierbinți” de pe harta Europei - Paris, Florența, Atena, Lisabona și au decis să fie mai șmecheri, mergând acolo unde ceilalți încă n-au ajuns. De pildă, în nord.
Ajută și faptul că monedele nordice, coroanele din Norvegia, Suedia și Danemarca, au scăzut toate în ultimii ani, astfel că țările acestea - scumpe după orice standard - sunt, totuși, un pic mai accesibile.
Și mai important: destinațiile nordice sunt mai răcoroase, în vremea schimbărilor climatice care pârjolesc sudul Europei. (Trendul de a căuta destinații mai răcoroase a fost supranumit în jargonul turistic „coolcationing” - mers în vacanță rece).
Vedere... umbroasă de pe plajă, de la Gdansk, pe 11 august 2024, spre seară. Sau dimineață? Oricum, nu la prânz.
Așa a ajuns litoralul polonez, de la Marea Baltică, una dintre destinațiile în creștere, după ce până de curând era „secretul” polonezilor, pe care străinii ori nu îl descoperiseră, ori îl descoperiseră, dar preferaseră să meargă în sud.
Polonia a depășit încă de anul trecut nivelul pre-pandemic de turiști. Țara central-europeană a atras anul acesta cu 20-25% mai mulți turiști străini, atât în orașe, cât și la munte și la mare. Ea este mai ieftină decât celelalte din regiune și are plaje nisipoase, întinse pe 770 de kilometri.
Drept comparație, Albania - noua senzație din Mediterană - are doar 178 de kilometri de plajă și a fost vizitată de 8,3 milioane de turiști străini în ianuarie-septembrie 2023. Suprafața relativ mică a plajelor albaneze și boom-ul industriei turismului a dus la dispariția aproape desăvârșită a oricărei plaje publice, turiștii fiind nevoiți să plătească prețuri exorbitante pentru șezlongurile cluburilor de pe plajă. În schimb, Polonia încă mai are plaje sălbatice, cu dune și mărginite de verdeață.
Peninsula Hel, de pe riviera poloneză, este descrisă de ziarele britanice drept „un paradis”, o glumă pe seama numelui care sună ca „hell”, care înseamnă „iad” în engleză.
„Am devenit noua Croație pentru cehi, mai ales pentru că pot ajunge ușor până la mare. Îi atrage și factorul economic și faptul că, din cauza încălzirii globale, Croația a devenit prea caldă”, declară Magdalena Wegrowicz, directoarea organizației regionale de turism din regiunea Pomerania, unde se află orașul Gdansk.
În 2022, cehii, care pot călători ușor din țara lor, fără acces la mare, până pe litoralul Poloniei, pe autostradă, au ajuns în topul vizitatorilor străini din stațiunea baltică Sopot.
Zakopane, stațiunea montană de la granița cu Slovacia, a găzduit în 2023 Campionatul mondial de sărituri cu schiurile.
La munte, în stațiunea Zakopane, din ce în ce mai mulți oaspeți ai polonezilor sunt din Orientul Mijlociu: în jur de unul din șapte vin dintr-o țară arabă. Afacerile locale au început să-și pună afișe în arabă și să prezinte opțiuni de mâncare halal, în speranța de a-i atrage pe arabii care acum umplu camerele de hotel pe care nu le mai iau rușii și belarușii, dispăruți după începutul războiului din Ucraina.
Mulți arabi își doresc să vină chiar și în extrasezon. „Toamna este o atracție turistică pentru ei. Frunzele care cad din copaci sunt o noutate”, explică Karol Wagner, membru al Camerei de Comerț din regiunea munților Tatra.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te