Efectele schimbărilor climatice deja le resimt turiștii. În ultimul an, fiecare lună înregistrată a fost cea mai caldă din istorie. Verile au devenit mai fierbinți, și mulți oameni ajung să-și mute vacanțele din iulie sau august, în mai sau octombrie.
Vara aceasta, deja, șase turiști și-au pierdut viața în Grecia și alți trei au fost dați dispăruți, din cauza căldurilor insuportabile. Templele de pe Acropole sunt închise în mijlocul zilei, pentru a descuraja turiștii din a se aventura afară pe temperaturi de peste 43 de grade. Anul trecut, turiștii au fost prinși în Grecia de inundații și incendii de vegetație.
Fenomenele extreme se amplifică reciproc: un incendiu de vegetație va rade pădurile, care nu vor mai putea absorbi ploaia - ceea ce duce la inundații și alunecări de teren, și nu vor mai putea absorbi gazele de seră - care ajung în atmosferă și contribuie la încălzirea globală, facilitând condițiile care creează și mai multe incendii de vegetație.
În multe locuri din Europa și de pe glob, supraturismul a distrus habitatele naturale, mai ales pe plajele unde se construiește mai ales pentru turism, în timp ce malurile se erodează.
Cu toate acestea, în Europa, industria turismului este esențială pentru economie: angajează 22 de milioane de oameni și generează 10% din PIB. În unele țări, economia depinde de turism: este 26% din PIB-ul Croației, 18,5% din cel al Greciei și 15,8% din cel al Portugaliei.
Schimbările climaterice nu afectează doar turismul de vară. Destinațiile montane suferă și turiștii vin în numere din ce în ce mai mici: temperaturile ridicate fac să nu mai ningă sau să nu se mai aștearnă zăpada, în timp ce ghețarii din munții Europei se topesc.
Între timp, turiștii încep să se uite spre destinații de vară unde căldura e mai ușor de suportat. Turismul în regiunea mediteraneeană a scăzut cu 10% din cauza căldurii anul trecut, însă țări precum Belgia sau Polonia spun că primesc din ce în ce mai mulți turiști vara.
Potrivit Forumului Economic Mondial, industria turismului generează 10% din emisiile de gaze de seră care agravează criza climatică.
Vacanțele contribuie la schimbările climatice în primul rând pentru că încurajează sute de milioane de oameni în fiecare an să zboare cu avionul - o activitate foarte poluantă, iar jumătate din călătoriile cu avionul de pe întreg globul au loc în scopuri turistice.
Cu toate acestea, multor europeni le este greu să călătorească doar cu trenul, din pricina infrastructurii proaste și a prețurilor ridicate ale biletelor de tren. Pentru vest-europeni, este foarte ușor să ajungă la mare cu trenul. Dacă un neamț din Stuttgart poate ajunge cu trenul în sub opt ore pe coasta Franței sau Italiei, unui slovac din Bratislava i-ar lua peste opt ore să ajungă la Marea Adriatică.
În schimb, unui sibian i-ar lua 9 sau 10 ore să ajungă cu trenul la Constanța într-o zi normală, darămite într-o zi caniculară când trenurile încetinesc pentru că se încing șinele. De ajuns pe insulele din Mediterană în alt mod decât cu avionul nici nu se pune problema.
Nici iarna nu e mai ușor. Un tânăr portughez de la Lisabona care-și dorește să vadă zăpada pentru prima oară (acolo a nins ultima oară în 2006) ar trebui să călătorească cel puțin 14 ore cu trenul până la cea mai apropiată destinație montană, în Andorra.
Așadar, problema călătoriilor mai sustenabile nu va fi rezolvată până când UE nu-și va dezvolta o infrastructură de căi ferate care să permită majorității că ajungă ușor, rapid și ieftin la destinațiile de vacanță.
UE recomandă celor care vor să plece în vacanță fără să afecteze negativ planeta să meargă cu trenul și cu transportul în comun, să aleagă cazări prietenoase cu planeta, să renunțe la plasticul de unică folosință din sticluțele de șampon sau apa îmbuteliată, să mănânce mâncare locală și să strângă după ei dacă ies în natură.
Acestea sunt măsuri individuale, însă este și responsabilitatea guvernelor locale sau naționale să gestioneze turismul într-un mod mai sustenabil. De exemplu, Franța limitează numărul turiștilor pe coasta dintre Marsilia și Cassis pentru a proteja ecosistemele, Amsterdamul a interzis vasele de croazieră, iar Barcelona va restrânge drastic închirierea apartamentelor private la turiști.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
