Treimea care nu merge spre Vest. Și de ce se consideră (unii) români cetățeni de mâna a doua

Tinerii sub 30 de ani și gulerele albe sunt cei care cred cel mai mult că Rusia are cea mai puternică armată din lume. Nu e neapărat vorba despre persoane neinstruite, ci de o permeabilitate periculoasă a acestora în fața propagandei estice. Această idee preconcepută împletită cu o stimă de sine scăzută sunt ingrediente sigure pentru construcția unui nou tip de naționalism.

Aproape 60% dintre români consideră că unt priviți ca „cetățeni de mâna a doua” în Uniunea Europeană. Această percepție de inferioritate este în creștere cu peste 3% față de luna martie, când INSCOP a publicat prima parte a sondajului intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Principalul motiv al acestei percepții este explicat de cei aproape 60% dintre cei chestionați prin comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate. 22% dintre români vorbesc însă despre superioritatea afișată de unii cetățeni ai statelor occidentale.

Complexul de inferioritate dezvoltat de atât de mulți români are rădăcini culturale mai vechi, este legat de nesincronizarea țării cu occidentul din secolul trecut, dar și de stima scăzută de sine a multor români care merg să lucreze în statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, unde adesea fac munci necalificate. În același timp, migrația creierelor din ultimii 25 de ani, când o serie de medici, ingineri, sociologi, istorici și-au dovedit competența în occident, ar fi trebuit să estompeze acest complex. România și Bulgaria sunt cele mai nedezvoltate state din UE, iar sentimentul de inferioritate are mare legătură și cu acest clasament care nu pare să aibă șanse să se modifice.

Pe de altă parte, față de sondajul din luna martie când 40% dintre români considerau că Rusia promovează valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale, actuala cercetare făcută în perioada 1-15 iunie, pune întrebările mai aplicat și obține alt tip de răspunsuri. Astfel, atunci când au fost puși să spună dacă „preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia”, 66% au răspuns afirmativ, 16% au declarant că „preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental, în vreme ce peste 17% au spus că nu știu sau nu au vrut să răspundă. Practic, o treime din populație fie înclină spre Moscova, fie este însă nehotărâtă între principiile democratice și cele autoritariste.

De altfel, 35% dintre români, deci ceva mai mult de o treime sunt de părere că aderarea la UE i-a adus României „mai degrabă dezavantaje”, față de 56% care vorbesc despre avantaje și 8%, care „nu știu”. Pro-europenii sunt însă în scădere cu 5% față de cercetarea din luna martie. Din datele cercetării rezultă că persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe plus locuitorii din București sunt convinși de avantajele aderării României la UE. Cei cu vârsta între 45 și 60 de ani, persoanele cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent) consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Există, deci, aproape tot timpul, o treime din populația României care nu preferă Vestul sau afișează nehotărârea. Astfel, peste 65% preferă ca țara să fie în NATO pentru a fi mai bine apărată, în vreme ce 28% ar vrea „să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni” și 5,6 „nu știu/nu răspund”. Totuși, acordul pentru bazele militare americane este net, 73% sunt „pentru”, 20% „împotrivă” și 5,9% „nu știu/nu răspund”. Un sfert dintre români rămân și în acest caz dilematici.

Potrivit sociologilor care au lucrat la cercetare, persoanele peste 60 de ani, cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe sunt mai atașate de valorile NATO. Cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, preferă într-o măsură mai mare decât restul populației ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni

La întrebarea „Care țară considerați că are cea mai puternică armată din lume?”, în mod surprinzător, SUA și Rusia sunt foarte aproape: 39% pariază pe America și 33% pe Rusia. Analiza socio-demografică arată că printre cei care cred că SUA au cea mai puternică armată se numără cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din București. În mod paradoxal, sunt de părere că Rusia are cea mai puternică armată din lume în special tinerii sub 30 de ani, gulerele albe și locuitorii din regiunea de sud-vest, Oltenia.

În ce privește clasamentul celor mai mari economii, românii nu au niciun dubiu: astfel, peste 40% declară China cea mai mare economie, 24% consideră că ar fi SUA și câte 14% vorbesc despre Japonia, respectiv Germania. Rusia nu apare deloc la această întrebare deschisă.

Românii cred că drepturile și libertățile sunt respectate cel mai mult în SUA și UE, cele două fiind oarecum la egalitate, fiecare cu aproape 40%, Rusia și China primesc fiecare câte 4%.

Personalitatea cu cea mai mare încredere pe plan internațional rămâne cancelara Germaniei - cu 44%, urmată de președintele american cu 36% și președintele Federației Ruse cu 24%.

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (59,3% față de 49,4% în martie). 55% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 51,6%) și 49,2% în Germania (față de 57,6% în martie). Dintre cei intervievați 47,8% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China este de sub 20 de procente. 17,9% declară că au încredere în Rusia (față de 16% în martie) și 16,8% în China (față de 19% în martie).

Ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est.

68,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 70,3% în martie), în timp ce 25,1% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 23% în martie), iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Potrivit analizei experților, sunt mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le permite să-și cumpere tot ceea ce le trebuie, gulerele albe, locuitorii din București.

Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru strictul necesar) sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Întrebați în ce țară ar prefera să muncească o perioadă mai lungă de timp sau să studieze, 42,2% dintre cei chestionați au ales varianta „într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada), 3,9% varianta „într-o țară din Est (Rusia, China)”, 4,2% au optat pentru o altă țară, iar 47,9% spun că nu ar pleca în nicio țară. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.

Analiza socio-demografică a cercetării subliniază că varianta „într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada) este preferată mai ales de tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului, persoanele care au cont de Tik-Tok.

În schimb, varianta „nu aș pleca în nicio altă țară” este aleasă în special de persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, respectiv peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din rural și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Datele sondajului au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%. Cercetarea a fost făcută de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.