„N-a fost niciodată atât de frig. Și, personal, l-am rugat pe președintele Putin să nu atace Kievul și mai multe orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a spus Trump.
„Mulți mi-au spus «nu risipi acest apel, nu o să obții asta». Și a acceptat”, a adăugat Trump, care participa la ședința de guvern de la Casa Albă de pe 29 ianuarie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pe 30 ianuarie că Trump „a adresat într-adevăr o cerere personală președintelui Putin de a se abține să lovească Kievul timp de o săptămână, până pe 1 februarie, pentru a crea condiții favorabile negocierilor [de pace]”.
Peskov nu a menționat însă în mod specific instalațiile energetice și nici situația civililor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat declarația lui Trump, spunând că apreciază eforturile care ajută „la protejarea vieților”.
Ulterior, într-o postare pe rețele, Zelenski a spus că Ucraina ar fi de acord să înceteze atacurile asupra instalațiilor energetice rusești dacă Kremlinul ar face același lucru.
„Dacă Rusia nu va ataca infrastructura noastră energetică – instalațiile de generare sau orice alte active energetice – noi nu le vom ataca pe ale lor”, a spus Zelenski.
Potrivit lui, problema a fost abordată și în timpul discuțiilor trilaterale pentru încetarea războiului care durează deja de aproape patru ani, la care au participat negociatori americani și care au avut loc în Emiratele Arabe Unite la sfârșitul săptămânii trecute.
„Noaptea trecută nu au avut loc atacuri asupra instalațiilor energetice, dar ieri după-amiază infrastructura noastră energetică din mai multe regiuni a fost lovită. Observăm acum o schimbare a strategiei armatei ruse, care acum țintește infrastructura logistică”, a scris Zelenski pe X pe 30 ianuarie.
Potrivit lui Zelenski, o rachetă balistică rusă a fost folosită împotriva regiunii Harkov, lovind depozitele unei companii americane.
Temperaturile din Ucraina au scăzut în ianuarie până la minus 20 de grade Celsius, astfel că iarna a devenit insuportabilă pentru milioane de ucraineni din cauza penelor de energie fără precedent cauzate de atacurile aeriene rusești care au afectat grav infrastructura de încălzire și electricitate din întreaga țară.
Serviciul de urgență al țării a avertizat că pe 1 februarie va începe o scădere și mai accentuată a temperaturii, care va afecta aproape toate regiunile ucrainene, și care se va atenua ușor pe 4 februarie.
Pe 29 februarie, autoritățile din Kiev au declarat că peste 400 de clădiri de locuințe erau încă fără căldură și că serviciile municipale și lucrătorii din domeniul energiei lucrau „non-stop” pentru a repara situația.
Au fost raportate întreruperi de energie și în principalele regiuni ale Ucrainei: Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporojie.
Your browser doesn’t support HTML5
„Războiul a ajuns la mine acasă”: apartamentul corespondentului RFE/RL a fost lovit în timpul unui atac rus
Între timp, pe 29 ianuarie, Rusia a lansat multiple atacuri asupra Ucrainei, în urma cărora au murit cel puțin șase oameni, inclusiv în orașe mari, precum Herson și Krivoi Rog.
În regiunea Donețk din Ucraina, devastată de război și parțial ocupată de forțele rusești, un muncitor al unui un serviciu de gaze a fost ucis de o dronă în timp ce „se îndrepta spre un loc în care încerca să restabilească aprovizionarea cu gaze a oamenilor”, a scris pe Telegram ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal.
Autoritățile din alte regiuni i-au avertizat pe locuitori că forțele militare rusești și-ar putea continua atacurile asupra infrastructurii Ucrainei, în ciuda oricăror negocieri raportate între părți pentru a opri atacurile asupra energiei.
„Dușmanul nostru este de așa natură încât ar putea profita de acest lucru și ar încerca să atace infrastructura critică a orașelor noastre”, a scris primarul orașului Lvov, Anrdi Sadovi, joi, pe Telegram.
O nouă rundă de discuții între negociatorii ucraineni și ruși urmează să fie reluată la Abu Dhabi pe 1 februarie.
În ultima săptămână, nu au existat semne de încetinire a războiului pe linia frontului și nici vreun indiciu că Kremlinul ar renunța la revendicările sale.
Întrebat despre negocierile din 29 ianuarie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că problema teritorială nu a fost singurul factor care a împiedicat un posibil acord pentru a pune capăt celui mai mare război de pe continentul european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te