Anunțul a fost salutat de președinta moldoveană, Maia Sandu, care a spus, într-o postare pe rețele, că banii vor ajuta la avansarea reformelor, creșterea economică și consolidarea rezilienței „în fața provocărilor tot mai mari”.
Potrivit noilor prevederi, care trebuie să fie aprobate de Parlamentul European la sesiunea plenară din martie, R. Moldova va primi în total 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.
20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.
Noua variantă a mecanismului include o majorare cu 100 de milioane a mecanismului, în care au fost incluse cele 60 de milioane destinate regiunii transnistrene, refuzate, însă, de administrația de la Tiraspol.
- Citește și: Tiraspolul respinge oferta UE. Va primi gaz prin companii din Ungaria și Dubai, cu câteva condiții
Consensul la care au ajuns eurodeputații și statele membre ale UE prevede că R. Moldova va primi imediat după intrarea în vigoare a mecanismului de sprijin cu 200 de milioane de euro mai mult. Se întâmplă după ce a fost aprobată creșterea de la 7% la 18% a sumei care va fi acordată ca prefinanțare.
Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.
Acordul provizoriu, convenit între europarlamentari și Consiliul UE, va fi înaintat Parlamentului European pentru aprobarea finală la sesiunea plenară din martie. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus, într-o postare pe rețele, că primele fonduri ar putea ajunge în R. Moldova până în luna mai.
Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova este un instrument de finanțare a dezvoltării economice, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 10 octombrie 2024.
Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.
Totodată, Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA.
Până la intrarea banilor în cont, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, iar la Bruxelles, instituțiile UE să aprobe acest plan.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te