Pentru R. Moldova, acest plan a fost anunțat de Ursula von der Leyen în plină campanie electorală, cu doar o săptămână înaintea prezidențialelor și referendumului constituțional despre aderarea la UE. Cele 1,8 miliarde de euro, dintre care o parte grant și restul credite la condiții preferențiale, vor veni să sprijine economia moldovenească până la sosirea fondurilor de preaderare, a spus președinta Comisiei Europene.
„Republica Moldova are oportunitatea de a corecta vulnerabilități economice și sociale vechi, cum ar fi lipsa infrastructurii moderne, dependența de importuri energetice nesigure și emigrarea forței de muncă tinere”, spune Europei Libere analistul economic Marin Gospodarenco, director executiv la Centrul Analitic Economica.
Până la intrarea banilor în cont, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, iar la Bruxelles, instituțiile UE să aprobe acest plan.
Aflată la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta din 7 noiembrie, președinta Maia Sandu, a spus că a convenit cu liderii europeni să lanseze „cât mai curând” planul de creștere economică, la pachet cu urgentarea reformelor în domeniul justiției.
Ce este Planul de creștere economică?
Este un instrument al Comisiei Europene, lansat în 2023, cu scopul de a reduce decalajul dintre statele candidate la aderare și blocul comunitar. Are la bază un plan economic, axat în dependență țară, pe diverse domenii, care vine la pachet și cu cerințe de reforme în economie și statul de drept.
Banii sunt prevăzuți pentru anii 2025 – 2027, adică până la următorul buget multianual al Uniunii Europene, care va include și fondurile de preaderare pentru țările care au primit statutul de candidați la aderare după 2020.
Analistul economic Marin Gospodarenco spune că instrumentul nu este unul nou, dar mai degrabă reînnoit și inovator.
„Ceea ce este inovator în cazul nostru este amploarea acestei susțineri și faptul că pachetul de finanțare este conceput pentru o integrare extinsă și adaptată nevoilor economiei sale specifice, încă la stadiul de asociere”, a spus Gospodarenco.
Cât au primit alții până acum?
În noiembrie 2023, când a fost anunțat pentru țările din Balcanii de Vest, Comisia Europeană a precizat că suma destinată Albaniei, Kosovo, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei este în total de 6 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sunt granturi, iar 4 miliarde împrumuturi acordate în condiții preferențiale.
Scopul acestui plan anunțat de Comisia Europeană pentru țările din Balcanii de Vest este să asigure integrarea economică cu piața unică europeană, cooperarea între statele candidate, accelerarea reformelor necesare pentru aderare și sprijinul bugetar.
Pentru Ucraina - de departe cea mai mare din țările candidate, cu excepția Turciei - suma din așa-numita „Facilitate pentru Ucraina” se ridică la 50 de miliarde de euro și e bazată pe trei piloni:
- Sprijin bugetar pentru statul ucrainean și pentru susținerea reformelor necesare aderării la UE (38,2 miliarde euro)
- Mecanism de atragere a investițiilor și sprijin pentru sectorul privat (6,9 miliarde euro)
- Asistență tehnică pentru guvernul de la Kiev, autoritățile locale și sprijin pentru societatea civilă (4,7 miliarde euro).
Cât primește R. Moldova?
R. Moldova va primi 1,8 miliarde de euro, dintre care 420 de milioane vor fi sub forme de grant, iar restul, la fel, sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase. Unele prevăd rambursarea până în 2040, cu începere în 2035.
Economistul Marin Gospodarenco consideră că banii vor fi îndreptați atât spre întreprinderile mici și mijlocii, din domenii ca agricultura, tehnologia informației și transporturile, cât și pentru companiile mai mari din domeniile strategice, cum ar fi infrastructura și energia.
Planul prevede acces la finanțare îmbunătățit și sprijin pentru 25.000 de întreprinderi, inclusiv pentru micile întreprinderi de familie.
Totodată, Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, precum și accesul la zona unică de plăți în euro SEPA.
Pe ce se va axa acest plan?
Potrivit Comisiei Europene, fondurile din acest plan vor viza finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, cum ar fi construirea de poduri, drumuri și infrastructuri feroviare noi, ca șoseaua de centură a orașului Chișinău, autostrada Odesa-Chișinău-Iași și podurile de peste Prut.
La acest capitol se adaugă și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea de noi linii electrice.
„Aceste domenii sunt fundamentale pentru creșterea economică și reziliența Republicii Moldova și sunt prioritizate în planul de asistență europeană, datorită potențialului lor de a genera locuri de muncă și de a crește competitivitatea la nivel regional și internațional”, a spus Gospodarenco.
Analistul susține că acest plan de sprijin european va crea un mediu economic mai stabil și mai previzibil, ceea ce poate fi atractiv pentru investitorii străini. Accesul gradual la piața unică europeană va contribui de asemenea la a face din R. Moldova o destinație de investiții mai sigură și rentabilă.
- Te-ar putea interesa și: România prelungește „autostrada Unirii” cu un pod istoric peste Prut
„Investitorii vor fi atrași de oportunitățile de a beneficia de accesul pe o piață extinsă, dar și de costurile mai mici ale forței de muncă, comparativ cu alte state europene. Totodată, sprijinul UE va reduce riscurile legate de instabilitatea economică, oferind investitorilor încrederea că Republica Moldova se află pe un drum de dezvoltare și integrare europeană”, a notat economistul, care atrage atenția însă că vecinătatea războiului din Ucraina rămâne un motiv serios pentru care investitorii ar putea ezita să vină în R. Moldova.
Va recupera Moldova decalajele cu UE?
Pentru a avea succes, acest plan de dezvoltare economică ar trebui să permită R. Moldova o creștere economică anuală de 5 – 8% pe termen mediu (5-10 ani), susține Gospodarenco. Chiar și în aceste cazuri și cu sprijinul UE, recuperarea decalajelor cu blocul comunitar rămâne a fi un proces care va fi de durată în timp, luând în considerare variabilele din contextul actual.
„Experiențele României și Bulgariei ne arată că accesul la fonduri pre-aderare și implementarea unor reforme susținute pot transforma economii aflate în tranziție într-unele solide și competitive la nivel european”, a spus Gospodarenco.
Cu toate acestea, în final, succesul pachetului de sprijin depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient resursele, de a implementa reforme autentice și de a menține o viziune strategică pe termen lung, lucruri care pot părea o provocare în condițiile resurselor modeste de expertiză și personal în rândurile autorităților de la Chișinău.
Când va fi aprobat planul?
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru relația cu R. Moldova, a spus că prima tranșă din pachetul de sprijin financiar de 1,8 miliarde de euro va veni înainte de parlamentarele din 2025.
El a precizat că până atunci, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, pentru a asigura că R. Moldova „devine mai puternică și rezilientă”.
Debursarea următoarelor tranșe va depinde de învestirea unui Guvern proeuropean la Chișinău, a mai menționat Mureșan.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
