Your browser doesn’t support HTML5
Un punct de vedere de Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru: „În anul în care se împlinesc 100 de ani de la formarea Sfatului Țării, un prim organism legislativ constituit în spațiul istoric al Republicii Moldova, interesul public, ca și al mediului academic și universitar față de istoria acestei instituții este vizibil în creștere, după o lungă perioadă în care istoria Sfatului Țării era redată exclusiv în culori negre, astăzi, grație efortului de documentare și interpretare al istoricilor, activitatea acestei instituții, căreia nu i se mai contestă caracterul de organism legislativ sau parlamentar, este apreciată în termeni adecvați, recunoscându-i-se meritele și rolul crucial pe care l-a jucat în procesul de autodeterminare a Basarabiei în anii 1917-1918.”
Gheorghe Cojocaru
Europa Liberă: Ar fi, totuși, o întrebare la care istoricii ar fi trebuit să răspundă. De ce Sfatul Țării n-a fost ales prin vot direct, democratic, pentru ca nimeni să nu-i mai poată contesta legitimitatea, nici peste 100 de ani?
Gheorghe Cojocaru: „Împrejurările complicate de atunci, și anume: dezintegrarea instituțiilor administrative, inexistența unui cadru juridic electoral, racordat la specificul Basarabiei, lipsa unor structuri decizionale naționale, care să aibă capacitatea de a organiza alegerile în dieta provincială, ca și impactul distructiv al vecinătății Frontului român, abandonat de sute de mii de soldați, care luau calea spre Rusia sau Ucraina, făceau imposibilă desfășurarea unui scrutin între Prut și Nistru. Și mai era ceva de care s-a ținut cont atunci, circa 300 de mii de tineri cu drept de vot, ceea ce reprezenta circa 25 la sută din populația matură a Basarabiei, floarea societății basarabene, erau mobilizați pe fronturile marelui război, și care n-aveau cum să-și dea votul în cazul unor alegeri, dacă acestea ar fi devenit posibile. Or, vocea celor care își vărsau sângele pe câmpul de luptă nu putea fi ignorată.”
Europa Liberă: Dar alegerea Sfatului Țării prin delegarea unor reprezentanți de diverse partide, comitete, asociații nu diminua legitimitatea acestuia ca organ suprem al Basarabiei?
Gheorghe Cojocaru: „Alegerea prin delegare a reprezentanților populației române majoritare, ca și ai minorităților etnice ai diverselor structuri social-politice și culturale în Sfatul Țării nu însemnau în sfidarea normelor democratice, dimpotrivă, în vremuri revoluționare, o asemenea reprezentare subscria la normele democrației reprezentative din epocă, mai ales că artizanii Sfatului Țării intenționau în condițiile de atunci să pregătească într-un viitor previzibil și adevăratele alegeri parlamentare, după ce vor elabora și vor adopta legea respectivă și va fi constituită administrația la centru și în teritoriu.”
Europa Liberă: La centru, în Petrograd, în fosta capitală a imperiului, puterea a fost preluată de partidul bolșevic al lui Lenin. Care a fost atitudinea Sfatului Țării față de puterea bolșevică?
Gheorghe Cojocaru: „Sfatul Țării nu a împărtășit ideologia bolșevică și nici practica dictatorială a guvernului comisarilor, în frunte cu Vladimir Lenin, fiind dispus să vadă în acesta doar un organism al puterii ce reprezenta Rusia în frontierele sale naturale.”