Era nevoie de asta de multă vreme: de multe luni chiar, poate încă din vara trecută, însă a fost nevoie de un summit virtual special, de criză, care a avut loc ieri noapte, joi 21 ianuarie, pentru a se ajunge la o politică mai coerentă, la nivel european, a regimului călătoriilor și o clasificare a acelor „zone roșii” spre care mai toate țările UE interzic călătoria, sau impun mari restricții celor care se întorc de acolo.
UE: „ zonă epidemiologică unică”
Un prim rezultat concret al summitului prin video de ieri seară a fost acela că Uniunea Europeană a fost considerată în sfârșit „o singură zonă epidemiologică”. Pentru a-i mulțumi pe cei care au deja o lungă serie de „zone roșii” în vizor, a fost introdusă și nuanța de „roșu închis”, pentru zonele cele mai periculoase.
### Vezi și... ### Ungaria, prima țară din UE care autorizează vaccinul Sputnik VS-a mai decis și oprirea temporară a tuturor călătoriilor neesențiale între țările UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (care este medic de profesie) a cerut însă țărilor membre să mențină granițele deschise, cu condiția aplicării unor reguli stricte, pentru a garanta funcționarea pieței unice europene. Se caută evitarea situației în care unele țări și-ar închide cu totul frontierele, așa cum au făcut-o Ungaria și Danemarca.
Campaniile de vaccinare anti Covid-19 avansează relativ lent în Uniunea Europeană, dar Comisia și-a anunțat ca scop ca 70% din populația adultă să fie vaccinată până la sfârșitul lunii august.
Pentru moment, nu toate țările le cer străinilor care sosesc din afară dovada unui test epidemiologic și doar o minoritate de țări impun o perioadă de carantină călătorilor. Țările din sud, în special Grecia, sunt cele care susțin cel mai activ ideea unui „certificat de vaccinare” acceptat la nivel european, ceea ce ar fi pentru ele de o mare utilitate în prevederea turismului din vară.
Se pune însă și o importantă problemă juridică: pașaportul care garantează vaccinul riscă să ducă... la un control politic al dosarului și istoricului medical.
Situația de până acum
Până acum, evoluția total imprevizibila a pandemiei a făcut ca situația sa fie haotica la nivel european, unele tari permițându-le cetățenilor sa călătorească in străinătate, cu condiția sa fie vaccinați sau sa prezinte un rezumat negativ la un control, după carantină, pe când altele, în special Belgia, Cehia, Italia si Ungaria au ajuns sa le interzică cetățenilor orice călătorie in străinătate, altfel decât în scop oficial.
Pentru moment, așadar, spațiul Schengen nu mai există, sau cel puțin e suspendat pe termen nedefinit. Se poate așadar spune că suveraniștii si extremele naționaliste, atât de dreapta cât și de stânga, au câștigat temporar si s-a revenit la clasicul contur al frontierelor naționale. Ceea nu reușiseră politicienii ultranaționaliști a reușit Covidul.
Deja in urmă cu un an, în martie 2020, o majoritate a statelor, mai puțin atunci Franța si Olanda, și-au închis unilateral frontierele, ducând rapid la un total haos in transportul european. Situația s-a normalizat relativ abia in iulie trecut, când s-a încheiat primul val al pandemiei
Al doilea val, mai virulent, si mutațiile bruște ale virusului, au modificat iarăși peisajul administrativ-epidemiologic. Pentru moment, o singura țara și-a închis total frontierele, altfel decât pentru rațiuni pur profesionale: Ungaria, si asta încă de la 1 septembrie. Frontierele Franței, Spaniei si Portugaliei, in schimb, rămân in continuare deschise. In estul Europei, doar Bulgaria permite circulația fără restricții.
Transportul economic rămâne expus unor restricții mai mici, ceea ce duce la paradoxul că a devenit mai simplu să conduci un camion de roșii de la un capăt la altul al Europei, decât să-ți vezi iubita dintr-o țară vecină. Altfel zis, liberalismul economic este acum mai important decât libertatea persoanelor. Asta s-a văzut si în primăvara trecută, când au fost organizate zboruri charter speciale, în condiții igienice discutabile, pentru a aduce în Germania muncitori din România.
Rămâne de văzut dacă libera circulație va rezista acestei pandemii, care a pus de altfel la grea încercare chiar și libertatea de exprimare. Nu e sigur însă că guvernele vor renunța de buna voie la acest sistem regăsit de control la frontiere, care place atât de mult unei părți a cetățenilor.
Belgia: obligația de a purta o mască „nu este constituțională”
În sfârșit, peste toate acestea, tribunalul de poliție din Bruxelles a achitat un cetățean care fusese amendat pentru că nu purta mască pe stradă deoarece judecătorii au conchis că obligația de a purta o mască „nu este constituțională”.
Un asemenea verdict declanșând automat jurisprudența, obligația polițienească de a impune purtarea unei măști este așadar începând de ieri practic ilegală în capitala Belgiei și a UE, ceea ce nu va contribui cu nimic la uniformizarea pozițiilor celor 27 de guverne din UE.