În Ungaria, Parlamentul a aprobat controversata lege care obligă organizațiile neguvernamentale să declare dacă sunt finanțate din exterior. În viitor, această informație trebuie să însoțească, obligatoriu, ONG-ul, indiferent că este vorba de pagina de Internet sau cea de pe o rețea socială, de acte oficiale, declarații de impozit sau un contract de închiriere. Nerespectarea prevederilor legii poate duce la închiderea ONG-ului.
Este vorba de organizații care primesc finanțări din străinătate de peste 24 de mii de euro pe an, dar legea nu se aplică organizațiilor religioase sau celor sportive, de exemplu. Vizate sunt în primul rând ONG-urile care activează pentru apărarea drepturilor omului sau în domenii legate de întărirea democrației și a statului de drept, sau cele implicate în lupta cu corupția.
Miliardarul american George Soros, fondatorul și președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, Bruxelles, 27 aprilie 2017
Premierul Victor Orban, al cărui guvern a inițiat legea, argumentează că aceasta va aduce mai multă transparență în activitatea organizațiilor neguvernamentale. Pe de altă parte, tot Orban a criticat în repetate rânduri ONG-urile sprijine de Fundația pentru o Societate Deschisă a miliardarului american, de orgine ungară, George Soros.
Criticii, de la activiști locali la Uniunea Europeană, afirmă că legea – inspirată s-ar spune de cea similară adoptată în Rusia în 2012 – va limita și mai mult libertatea de expresie, subminând activitatea societății civile.
Secretarul guvernului ungar, Janos Lazar, a declarat că în primul rând, sunt vizate trei mari ONG-uri: Transparancy International (filiala din Ungaria), Comitetul Helsinki, angajat în apărarea drepturilor omului și Uniunea pentru Libertăți Civice.
Budapesta, protest împotriva închiderii Universității Central Europene, 9 aprilie 2017
În aprilie, Parlamentul de la Budapesta a adoptat deja o lege care ar putea duce la închiderea Universității Central Europene, finanțată tot de fundația lui George Soros, una din cele mai prestigioase universități din regiune, percepută însă de guvernul Orban drept un centru al opoziției liberale.
Protestul tinerilor în fața președinției de la Budapesta, 10 aprilie 2017
Amnesty International a declarat, după votul de marți, că legea ungară este un atac „parșiv și calculat la adresa societății civile” în timp ce Human Rights Watch crede că este vorba despre încă o încercare a guvernului de a „înăbuși vocile critice din societate”. Și toți sunt de acord că este vorba de o tentativă de intimidare a structurilor societății civile care, datorită finanțării externe, se bucurau până acum de o marjă mai mare de libertate.