Presa din România a preluat de la TV8 informația că procurorii din Republica Moldova au deschis „un dosar penal în cadrul căruia vor fi investigate circumstanțele și vor fi verificate înregistrările video în care Igor Dodon ar fi primit de la fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc un pachet, în care se presupune că ar fi fost bani”. Dosarul este urmarea denunțurilor făcute de liderul Platformei „Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase și de deputatul Iurie Reniță. Cei doi s-au bazat pe o filmare datând din 2019, dinaintea campaniei electorale, notează site-ul G4media.
Tot G4Media difuzează știrea că azi noapte a fost definitivată la Budapesta o lege inițiată de vicepremierul ungar Zsolt Semjen și care începe practic procesul de retragere a atribuțiilor, nelimitate ca domeniu și ca timp, acordate premierului Viktor Orban pe perioada stării de urgență. Potrivit ministrului justiției de la Budapesta, Judit Varga, starea de urgenţă şi atribuţiile aferente acordate prim-ministrului ar urma să fie ridicate pe 20 iunie, dacă Parlamentul aprobă textul legii. Până acum, Viktor Orban a emis peste 100 de ordonanțe de urgență. S-a considerat că unele dintre ele „încalcă protecţia datelor, drepturile salariaţilor şi transparenţa măsurilor administrative”. Sunt însă și voci care susțin că doar Viktor Orban poate să renunțe la puterile respective, deci inițiativa legislativă nu ar fi validă.
În contextul recentelor dispute verbale între Budapesta și București, urmate de întrevederea de la București a miniștrilor de externe român și ungar, Paul Gologan, participant la programul de Internship LARICS, semnează o analiză despre „ofensiva europeană a Budapestei”, care s-ar folosi de „dezbinare prin politici de coeziune”. În discuție sunt două inițiative înaintate Comisiei Europene de minoritatea maghiară din Transilvania, în comun cu parteneri din Ungaria : solicitări de drepturi însoțite de liste de semnături. Pentru ultima solicitare, strângerea de semnături s-a închis abia cu câteva zile în urmă. Pe blogurile Adevărul, unde apare această analiză, se dă atenție mai ales acest a doua inițiative, depusă la Comisie încă din 2013. În documentul transmis Comisiei Europene, semnatarii aproape sugerează că politica de coeziune a UE este o „politică antiminoritară”. Ei cer, în numele comunităților de maghiari din România, Slovacia, dar și în numele catalanilor și al bascilor, mai mulți bani din Fondul de coeziune. Or aceste fonduri sunt acordate comunităților care au mai mare nevoie, pe baza Produsului Intern Brut din regiunea respectivă. Inițiativa a îndeplinit numărul legal de semnături, dar nu și alte criterii : semnăturile trebuia să provină din cel puțin un sfert din statele membre și să întrunească un prag minim în fiecare țară. Acest prag a fost atins doar în țările în care Budapesta controlează populația maghiară : România, Slovacia și, evident, Ungaria.
Șerban F. Cioculescu compară pe platforma contributors.ro politicile Ungariei în Transilvania (investiții, cetățenie) cu cele practicate de România în Republica Moldova și constată că Ungaria e mult mai eficientă. Poziția autorităților române legat de Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno Karabah e timorată, „ascunde, scrie Șerban F. Cioculescu, și un calcul geopolitic legat de Ungaria”, respectiv teama de a nu pierde cumva Ardealul.