Urmele rusești în „spălătoria azeră de bani”
Pe plan internațional ia amploare scandalul legat de așa-numita „spălătorie azeră de bani” în care par să fie implicați mai mulți funcționari de rang înalt șipoliticieni și firme din Occident. Se pare că înalți funcționari de stat azeri au scos din țară, între anii 2012-2014 prin companii britanice fictive, aproape 3 miliarde de dolari, bani care au fost cheltuiți pentru „cumpărarea” de politicieni și funcționari europeni și procurarea de proprietăți de lux. Concluzia aparține unei investigații a Proiectului pentru investigarea corupției și crimei organizate (Organized Crime and Corruption Reporting Project, OCCRP), care reunește jurnaliști de investigație din mai multe țări, cunosc pentru „Panama Papers” .
Noua investigație este numită „spălătoria azeră de bani”. Pentru prima dată termenul de „spălătorie de bani”a fost folosit într-un raport pentru a descrie schema financiară din 2014 și 2016, când s-au spălat peste 20 milioane de dolari din Rusia cu ajutorul unor decizii ilegale a unor instanțe de judecată din Republica Moldova.
Irina Bokova, directoare generală UNESCO, New York, 12 aprilie 2016
Beneficiari ai „Spălătoriei azere de bani” au fost, printre alții, un deputat din Bundestagul german, care a pregătit un raport pozitiv cu privire la alegerile din Azerbaidjan, calificate drept nedemocratice de majoritatea observatorilor, un deputat din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care a blocat rezoluția cu privire la deținuții politici din Azerbaidjan, și chiar directorul UNESCO, Irina Bokova, care a organizat, după ce soțul ei a primit sume mari de bani, o expoziție cu denumirea „Azerbaidjan – spațiul toleranței”.
Autorii raportului susțin că banii spălați au fost furați de la deponenții Băncii Internaționale a Azerbaidjanului – una din cele mai mari bănci din țară. În mai 2017 banca și-a anunțat falimentul, după ce nu a reușit să-și plătească datoriile.
POLUX MANAGEMENT , una din firmele britanice implicată în schema de spălare de bani
Și această schemă, chiar dacă a folosit în special firme britanice, are ramificații în Federaţia Rusă. Corespondentul Radio Svoboda, Mark Krutov, a stat de vorbă cu doi dintre autorii care au contribuit la investigație – jurnalistul de la Novaia Gazeta, Roman Anin, și corespondenta Europei Libere în Azerbaidjan, Hadidja Ismailova, jurnalistă reținută de autoritățile azere timp de un an și jumătate pentru pretinse crime economice.
Locuința modestă din Baku a „directorului” firmelor britanice fictive, implicate în schema de spălare de bani
Roman Anin susține că o parte din banii ajunși din Rusia, de la concernul „Rossoboronexport”, pe conturile unor companii care figurează în investigație ar putea fi „comisioane” pentru contractele de vânzare de armament. „Aproape 2 milioane de dolari au venit de la Rossoboronexport pe conturile a două firme despre care se poate spune că sunt fictive. Ulterior, una dintre aceste firme a oferit servicii financiare specifice pentru afacerile familiei Aliev – prin intermediul acesteia din Rusia în Azerbaidjan era livrat cimentul pentru grupul „Pasha”, care aparține ginerelui președintelui Aliev. Noi presupunem că acestea ar fi putut fi „comisioanele” ilegale pentru semnarea contractelor de livrare de armament.”
Jurnalistul de la Novaia Gazeta salută faptul că APCE a cerut oficial ca datele prezentate în raportul OCCRP să fie investigate și crede că vor fi deschise anchete și în alte țări europene. În opinia sa, nici oficialii azeri nu vor scăpa de investigații și chiar de posibile sancțiuni în UE.
Khadija Ismailova, după eliberare, 27 mai 2016
În Azerbaidjan investigația a fost realizată de jurnalista Europei Libere, Hadidja Ismailova. Acesta spune că directorul a două firme britanice prin care au fost spălate miliardele, s-a dovedit a fi un simplu șofer la o bancă: Maharram Ahmedov, un refugiat din Karabah care trăiește în condiții foarte modeste și a fost șocat să afle ce sume trec prin companiile înregistrate pe numele său.
„Compania rusească Rossoboronexport a transferat prin intermediul companiilor fantomă milioane de dolari, după ce în 2011 Azerbaidjanul a semnat cu această companie un contract pentru livrarea de armament. Ulterior s-a discutat mai mulți ani, chiar la nivel înalt, despre faptul armamentul nu avea calitatea așteptată. Dar de ce o parte din banii din acest contract au fost transferați unei companii azero-maghiare în spatele căreia stă fiul vice-premierului azer? Eu cred că guvernul din Azerbaidjan trebuie să răspundă la această întrebare. Are legătură cu faptul că Azerbaidjan cumpără acest armament anume de la Rossoboronexport? Are legătură cu faptul că armamentul livrat pare să fi fost unul deja utilizat? Sunt întrebări la care trebuie să răspundă Rossoboronexport și guvernul din Azerbaidjan.”
Hadidja Ismailova speră că această investigație va determina organizațiile internaționale să fie mai exigente și să-și apere standardele, făcând propriile investigații în cazul politicienilor care au primit mită de la elitele azere.
În presa de limbă engleză, investigația referitoare la practica mituirii de politicieni europeni de către Baku a fost publicată de instituții de presă ca „Guardian” și BBC.
„Guardian” scrie că dezvăluirile ar putea avea ca efect un „cutremur” la APCE, mai ales că nu este prima dată când un membru al ei este bănuit de a fi primit bani de la regimuri politice nedemocratice și Adunarea se află în plin proces de investigare a unor asemenea abateri.
„Organized Crime and Corruption Reporting Project” (OCCRP) este o structură cuprinzând 40 de centre de investgație din lumea întreagă, având printre membri RISE Moldova și „Ziarul de Gardă”, iar în România – proiectul RISE.