Centrul şi procuratura anticorupţie de la Chișinău au explicat miercuri motivul pentru care au fost reținuți marți, într-o operaţiune fără precedent ca amploare, cincisprezece actuali şi foşti magistraţi şi trei executori judecătoreşti: sunt cu toţii bănuiţi că ar fi implicați în așa-numitul „landromat rusesc”, o schemă de spălare a banilor din Rusia despre care s-a scris în presa de investigație. Vârful de lance, pe partea moldovenească, ar fi controversatul om de afaceri şi fostul parlamentar Veaceslav Platon, reţinut luna trecută la Kiev, extrădat recent la Chişinău, unde este anchetat.
Cu o zi mai devreme, când au efectuat aproape toate reţinerile, procuratura anticorupţie şi CNA nu şi-au explicat operaţiunea, ba chiar au acţionat cu multă discreţie: o şedinţă din dimineaţa zilei a Consiliului superior al magistraturii, al cărui acord este obligatoriu pentru percheziţionarea sau reţinerea unor magistraţi, nu a fost anunţată şi s-a ţinut cu uşile închise, iar autoritățile nu au făcut public decât un bilanţ al reţinerilor, fără să spună care ar fi bănuiala anchetatorilor.
Presa a mers totuşi mai departe şi a scris, pe surse, că ar fi vorba despre așa numita spălătorie rusească, că probele implicării magistraţilor ar fi fost obţinute odată cu reţinerea celui supranumit „raiderul numărul unu din CSI”, adică Veaceslav Platon, ba chiar până în seară unele publicaţii au deconspirat şi o listă cu numele celor vizaţi.
Informaţiile făcute publice miercuri de către procurorul anticorupţie, Viorel Morari, nu contrazic cu nimic aceste informaţii, chiar dacă Moarari nu i-a numit pe suspecți, și nici nu contrazic „schema” după care s-ar fi produs spălarea de bani descrisă anterior în investigaţiile jurnalistice:
„De fapt este vorba despre schema laundromatului care a apărut în presă. Se deschideau companii offshore reprezentate de cetăţeni ucraineni, companiile respective semnau între ele contracte de garanţie, iar garantul era un cetăţean moldovean, şi după o pretinsă neonorare a datoriilor către aceste companii de altele din Rusia, persoana respectivă se adresa în judecată.”
Potrivit lui Morari, organele de anchetă ar fi documentat zeci de episoade de acest fel prin care s-ar fi spălat, începând cu 2010, aproape 20 de miliarde de dolari americani, dar că nu au fost gata până săptămâna trecută să treacă la acţiuni concrete pentru inculparea participanţilor din Republica Moldova:
„Ca să înţelegeţi, noi suntem acum în etapa rezolvării unui puzzle. Atunci când investighezi, pui parte cu parte şi obţii într-un final tabloul complet.”
De fapt, Viorel Morari răspunde celor care se întreabă această operaţiune are loc tocmai acum, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, dacă informaţia despre implicarea unor magistraţi moldoveni în supranumită „spălătorie rusească” se vehiculează de ani buni, ba chiar fusese confirmată la un moment dat într-un interviu pentru publicul rus chiar de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, dar şi în timpul unor audieri parlamentare pe acest subiect.
Bănuiala ar fi că anchetatorii şi procurorii ar fi avut demult probe împotriva celor ridicaţi acum şi duşi în izolatorul CNA, dar nu ar fi acţionat decât atunci când ar fi primit „comanda politică” să-l „îngroape” pe Platon, iar unul din scopuri ar fi să lase publicului în ajun de electorală impresia unei reale voinţe de luptă cu corupţia.
O altă întrebare este câţi dintre magistraţi vor rămâne sub arest după ziua de vineri, când procurorii vor merge în instanţe, la colegii celor reţinuţi, să ceară măsura de arest preventiv pentru a-şi putea continua investigaţia.
Procurorii ar trebui să facă acest lucru în privinţa a nouă magistraţi aflaţi până la suspendare în legătură cu ancheta în funcţii, dar și a altor şase care au plecat între timp din sistem.
